Știm, din lecțiile filosofilor, al medicilor, dar și al vieții, că tot ceea ce este prea mult strică. Sarea este esențială în mâncare, dar este dezastruoasă în cantități mari, produce mari daune sănătății. La fel, în politică. Democrația este minunată, este calea vieții moderne, deși este definită din antichitate, de greci. De Aristotel, care a spus totuși că ”cel mai rău lucru în democrație este libertatea prost înțeleasă”. Așa a fost sâmbătă, la Timișoara, în Sala Capitol, unde avea să aibă loc adunarea generală pentru alegerea președintelui PNL Timișoara. Nu o să reiau ceea ce se știe din mesajele mass-media de două zile, neîncetat. Ceea ce trebuie să vedem este lipsa totală a eleganței, este dominația totală a vulgarului, a mitocăniei, a celor cu tatuaje la vedere, ca mesaj de forță fizică, tipic sovietică sau nazistă. Pe facebook, curg mesajele de batjocură la adresa Timișoarei, curg mii de cuvinte fără conținut, fără logică, dar cu ”forță proletară”. Cui folosește? În cazul în care alegerile se vor valida, deși s-ar încălca prea multe etape, atunci ar putea urma un mare dezastru de imagine pentru PNL Timișoara. Timișoara, oraș liberal ca structură, ca parcurs din toate vremurile, să aibă în interiorul Partidului Național Liberal, în conducere chiar, un grup ce intrat în sală neavând legitimitate? Așa a făcut și ”marele Adolf” în anii 30, în Germania, când s-a ales singur! Cu grup de dominație, ce a înfricoșat sala, ce a aplaudat frenetic, apoi a ales… tot frenetic! Nu pot să accept că în orașul nostru, într-un partid politic, indiferent care ar fi acela, lucrurile se tranșează în mod brutal, arogant, penibil. Prea ”multă sare”, prea multă, și strică. În urma dezastrului de sâmbătă, au apărut reprezentanții ”grupurilor democratice” din PNL, anunțându-și candidaturile pentru următorul pas: alegerile din PNL Timiș. Aflăm, cu stupoare, că ar mai candida pentru șefia PNL Timiș, Claudiu Chira, pupila lui Nicolae Robu, dar și Alin Popoviciu, cât două pupile ale lui Robu, omul cu stejarul ucis din fața barului său, omul cu intrigile, cu căratul ”doamnei președintă” pe la coafor și prin alte colțuri, omul lui Băsescu și a unei Udrea, alături de care a construit afaceri în Banat, sortite disprețului public. Doi… mâncăcioși: de cerbi și de langoși fără perdea, așa cum avea presa să dezvăluie, de-a lungul timpului. Robu râde satisfăcut din biroul său, dichisit pe măsură, el urându-l pe Alin Nica, pentru succesul său din alegerile de anul trecut. Ura naște ură. Așa se spune. Alin Nica nu va urî. Are altă structură, dar din păcate, a avut (și el) încredere în niște oameni care nu-i meritau aprecierile.
Lecțiile se învață în timp, toți le învățăm, dar în politică ele ar trebui aplicate mai repede. În politică, viteza de adaptare este mărită. În acest caz, lucrurile o iau razna. Precipitarea produce perturbații. Modul în care s-au făcut înscrierile în PNL Timișoara este cel puțin discutabil. De observat cum cei mai zgomotoși au fost cei din vechea gardă: Iapă, o Greblă, și alții, din arsenalul de argați ai curții și ai grădinii celui ce ”râde la soare”, a celui ce ”este în toate”, chiar și în ”bobul mărunt”.
După valuri, vin altele, mereu, în furtuni, ies la suprafață gunoaiele din larg, apoi apele se liniștesc, se văd pe fundul mărilor frumsețile lumii… Ele colorează apele, nu cele aduse de valurile nervoase.
