Infrastructura şi arhitectura sunt două dintre aspectele slabe care ar putea trage Timişoara în jos în decizia finală privind câştigarea titlului de Capitală Culturală Europeană în 2020 – a fost o concluzie a întâlnirii de luni, 20 iunie, de constituire a Asociaţiei Comunitare Timişoara – Capitala Culturală Europeană, de la Teatrul Naţional Timişoara, Sala nr. 2. Să participe toţi locuitorii oraşului
Pe de altă parte, multiculturalitatea, interculturalitatea. bisericile, universităţile, teatrele, filarmonica sau produsele intelectual-ştiinţifice recunoscute la nivel internaţional, cultura de graniţă şi aşezarea geografică propice – sunt câteva dintre punctele forte ale Timişoarei, în lupta pentru câşigarea titlului. Prefectul Mircea Băcală a mai evidenţiat un atu: în oraşul de pe Bega se află cele mai multe consulate şi consulate onorifice, după Bucureşti şi singurul Consulat Corp din România. Lupta abia începe, de aceea primarul oraşului, Gheorghe Ciuhandu, a declarat că Primăria şi Consiliul Local Timişoara susţin proiectul, dar e nevoie de o comunicare foarte bună între toţi actorii implicaţi în proiect, pentru a izbândi. “Avem toate condiţiile şi ştim ce e de făcut. Dacă avem acest ţel comun, e nevoie să colaborăm. Trebuie să participe tot oraşul. Timişoara poate aspira la acest titlu”, a spus Ciuhandu.
Lia Lucia Epure, vicepreşedintele Clubului Rotary Timişoara şi directorul cotidianului ZIUA de Vest, a precizat că, în acest sens, Cluburile Rotary, Rotaract şi Lions din Timişoara au organizat primele acţiuni de unire a forţelor din capitala Banatului, încă din luna ianurie 2011. Aceste cluburi colaborează şi au parteneriate cu celelalte cluburi Lions şi Rotary din Europa, care au în componenţă membri marcanţi ai Parlamentului European şi ai vieţii economice, sociale şi culturale. De aceea, e nevoie de lobby puternic. Marţi, la Bruxelles, în organizarea europarlamentarul Cristian Buşoi, va avea loc prima acţiune concretă de lobby la nivel european, de susţinere a Timişoarei.
Se va decide în 2016
“Avem şanse mari să obţinem titlul de Capitală Cuturală Europeană în 2020, în pofida opoziţiei îndreptate împotriva oraşului nostru – pierderea sediului filarmonicii, a cinematografelor, a retrogradării echipei de fotbal sau a ridicării dreptului de semnătură a mitropolitului Banatului”, a spus Coriolan Gârboni, directorul Filarmonicii Banatul Timişoara.
Preselecţia oraşelor va avea loc în 2014, iar în 2016 se va decide candidatura. Comisia va fi formată din şase experţi români şi şapte străini. Evenimentul de luni, 20 iunie, a fost organizat de către Teatrul Naţional Timişoara, Primăria Timişoara şi Consiliul Judeţean Timiş. Asociaţia îşi propune să pună bazele unei comunităţi civile, respectiv a unui grup de iniţiativă care să acţioneze în vederea pregătirii dosarului de candidatură a Timişoarei în cursa pentru titlul de Capitală Culturală Europeană, în 2020. La întâlnire au fost invitaţi reprezentanţii instituţiilor publice, administrative, de cultură, învăţămînt, precum şi personalităţi ale Timişoarei. Ada Hausvater, directorul Teatrului Naţional Timişoara, a precizat că întâlnirea a avut un dublu scop: coagularea forţelor în jurul conceptului de “Capitală Culturală Europeană” şi, în acelaşi timp, atragerea în acest demers a locuitorilor oraşului, care vor deveni astfel din ce în ce mai conştienţi că un astfel de deziderat comunitar este realizabil doar prin implicare individuală. În acest fel, Timişoara poate îndeplini toate criteriile de eligibilitate în vederea depunerii oficiale a candidaturii: suportul cetăţenilor, dimensiunea europeană, conducerea (o structură puternică, independentă de mediul politic, dar susţinută de acesta), fondurile, programul şi comunicarea. Conferirea acestui titlu de către Parlamentul European reprezintă dreptul Timişoarei de a se afirma pe plan european la un nivel superior, de a intra într-un circuit cultural şi turistic care îi va oferi avantaje maxime la nivelul vizibilităţii, al dezvoltării economice, coeziunii economice şi sociale.
