Timişoara nu are o strategie de viitor în domeniul urbanistic

Registrul Urbaniştilor din România – Biroul Teritorial al Regiunii de Dezvoltare Vest a decernat marţi a patra diploma de excelenţă în domeniul Regenerării Urbane prin iniţiative private lui Ovidiu Şandor firmei ModaTim Investment pentru acţiunile de revitalizare a spaţiului public din zona centrală a municipiului Timişoara.

 Investiţia în City Business Centre (CBC), noul centru de afaceri care a prins viaţă în Piaţa 700, transformând definitiv zona, a demarat în 2005 şi va fi finalizată în 2013. Complexul, care va include cinci corpuri cu o suprafaţă închiriabilă totală de 43.000 de metri pătraţi, este cu atât mai important pentru oraş cu cât, prin atuurile sale, oferă infrastructura necesară companiilor care doresc să se implanteze sau să-şi consolideze prezenţa în regiunea noastră. CBC asigură astfel cadrul necesar pentru crearea de locuri de muncă şi chiar dezvoltarea de noi oportunităţi pentru mediul de business local. Rolul ModaTim Investment S.A. nu s-a limitat însă la construirea şi închirierea celor cinci clădiri de birouri. Implicarea a avut ca rezultat reînnoirea urbană a zonei, atât prin modul de abordare a proiectului propriu, cât şi prin iniţiative de interes public ce vizează îmbunătăţirea infrastructurii şi accesului în această zonă a oraşului.

 

 

 „Mediul privat este dispus să realizeze asemenea investiţii care să ajute la regenerarea unei zone urbane. Mai mult, este dispus să şi ţină cont de opiniile municipalităţii referitoare la ceea ce se poate construi şi ceea ce nu se poate ridica într-o anumită zonă. Problema apare în momentul în care fiecare dintre cele două părţi are o anumită viziune, una favorabilă dorinţei sale. Problema nu este că fiecare îşi urmăreşte interesul, problema este că între autorităţi şi investitor se ajunge foarte dificil la un consens. Fiecare dintre cei doi actori are o opinie diametral opusă şi în acel moment apare conflictul”, a declarat Ovidiu Şandor, iniţiatorul şi dezvoltatorul proiectului City Business Center. „Proiectul City Business Center a adus reacţii pozitive din partea administraţiei locale ce au dus la construcţia parcării de lângă clădirea Direcţiei de Finanţe, realizarea străzii Berwanger, stradă care exista doar pe hârtie, dar şi iniţiativa de a modifica total aspectul Pieţei 700,” a mai spus Şandor. „Piaţa 700 era o zonă gri, fără substanţă. Noi nu am reuşit să ne dăm seama cât de urâtă este această piaţă până în momentul în care cele patru clădiri, ce vor fi cinci în viitorul apropiat, ale noului ansamblu au fost ridicate. Este clar că această zonă va trebui transformată”, a declarat arhitectul Radu Radoslav, reprezentantul Registrului Urbaniştilor din România.

Primele trei diplome de excelenţă au fost acordate Grupul D’Arc – Saşa Moza, pentru revitalizarea spaţiilor publice, Fundaţiei Bega – Emil Cristescu, pentru implementarea conceptului „Verde pentru Timişoara” şi Fundaţiei Rubin – Stelian Cirţ, pentru revitalizarea spaţiului public din zona centrală a Timişoarei. Aceste diplome recompensează în mod simbolic contribuţia investitorilor locali la creşterea competitivităţii municipiului nostru prin „bune practici”şi fac parte dintr-un program mai amplu ce se va desfăşura pe parcursul a mai multor ani. „Noi nu reuşim să punem împreună iniţiativele grupurilor din diferite categorii, chiar dacă toate au ca scop dezvoltarea Timişoarei. Noi exact asta ne propunem, să coagulăm toate iniţiativele”, a mai declarat Radu Radoslav. 

 

 

„Am pornit iniţiativa Verde pentru Biciclete pentru a încuraja mersul pe două roţi în Timişoara ca una dintre alternativele de rezolvare a problemelor de trafic şi de mediu din Timişoara. Prin această iniţiativă am reuşit şi să determinăm administraţia locală să amenajeze piste pentru biciclete şi, până la urmă, bune s-au rele, pistele s-au construit. Cred că este nevoie de astfel de iniţiative care să determine reacţii din partea autorităţilor. Candidatura Timişoarei la titlul de Capitală Culturală Europeană ar putea fi chiar punctul care să coaguleze aceste energii. Chiar dacă acest titlu nu va fi obţinut, colaborarea celor care vor pune umărul la iniţiativă este deja un lucru pozitiv, cu efecte benefice pentru comunitate,” a declarat Emil Cristescu, preşedintele Fundaţiei Bega.

 

 

Cu ocazia decernării diplomei a fost organizată şi o masă rotundă la care au participa câştigătorii premiilor de excelenţă din partea RUR-ului. Reprezentanţii Registrului Urbaniştilor din România, arhitecţii şi oamenii de afaceri prezenţi la evenimentul de marţi s-au plâns însă de faptul că Timişoara nu are un plan de dezvoltare pe termen lung, plan care să poată fi pus cu stricteţe în practică în următorii 20 – 30 de ani. Chiar dacă, la nivel declarativ se vorbeşte de un asemenea plan, urbaniştii consideră că fără armonizarea iniţiativelor privare cu cele publice nu se poate realiza nimic. Din păcate, la masa rotundă au lipsit chiar reprezentanţii Primăriei Timişoara, semn că armonizarea iniţiativelor private şi publice este încă departe de realizare.