Acasă Actualitate Timişoara – un oraş sufocat de praf

Timişoara – un oraş sufocat de praf

331
DISTRIBUIȚI

“Sunt probleme nu numai în ceea ce priveşte deşeurile sau poluarea cu praf, în Timiş”, a subliniat Silvian Ionescu (foto stânga), comisarul-şef al Gărzii de Mediu.
Poluarea cronică cu praf în Timişoara, închiderea depozitelor judeţene de deşeuri neconforme cu normele impuse de Uniunea Europeană, centralele pe cărbune, iazurile de decantare şi protejarea biodiversităţii sunt cele mai importante probleme ale judeţului Timiş, ce trebuie rezolvate, enumerate, miercuri, 7 aprilie, la Timişoara, de către Silvian Ionescu, prezent în oraşul de pe Bega cu prilejul numirii lui Silviu Megan (foto dreapta) în postul de comisar-şef al Comisariatului Regional Timiş.

S-a întâlnit cu primarul Gheorghe Ciuhandu

Ionescu s-a întâlnit cu Gheorghe Ciuhandu, primarul Timişoarei, şi cu Constantin Ostaficiuc, preşedintele Consiliului Judeţean Timiş, cu care a discutat toate aceste probleme, inclusiv despre construcţia deponeului de la Ghizela şi despre construcţia centurii de ocolire a oraşului. “Explicaţiile sunt multe, dar nu ţin loc de necorformităţi, ci acestea trebuie îndepărtate”, a spus Ionescu. Până în data de 16 iulie, trebuie închise depozitele de gunoaie din Lugoj, Sânnicolau Mare şi din Buziaş. De aceea, aceste acţiuni şi staţiile de transfer trebuie pregătite din timp. Fondurile există, dar trebuie accesate.  Deşeurile trebuie să producă bani, prin recuperarea materialelor aruncate la gunoi, cogenerarea de aburi şi producerea de energie electrică.

“În Timiş, sunt probleme nu numai în ceea ce priveşte deşeurile sau poluarea cu praf”, a subliniat Ionescu. Primăria Timişoara are în vedere construirea unui incinerator de deşeuri, iar Garda de Mediu este încântată de idee. Finalitatea este reciclarea deşeurilor şi producerea de energie. Investiţia este mare şi va aduce fonduri importante comunităţii timişorene. Banii se pot recupera, iar energia rezultată poate să fie vândută populaţiei, cu tarif redus. 

Se impune un Codex al mediului

În acest moment, la nivelul Uniunii Europene, există 1.130 de acte normative în domeniul mediului, iar în România 1.300. Prin urmare, legislaţia este inacceptabil de stufoasă şi greu de aplicat. De aceea, autorităţile UE urmăresc revizuirea acestor norme şi întocmirea unui Codex al Mediului, prin comasarea legislaţiei, “desfrunzirea” ei de ceea ce e stufos şi păstrarea a ceea ce e util şi actual.

“Încercăm, cu Ministerul Mediului, să refacem şi noi o serie de acte normative ce trebuie corectate. Pe 27 aprilie, o delegaţie a Uniunii Europene vine la Bucureşti, cu un set mare de întrebări, la care aşteaptă răspunsuri. O parte din aceste probleme a fost rezolvată, dar nu înseamnă că munca noastră s-a terminat”, a spus Silvian Ionescu.

 

Comentarii

comentarii