Timişoara este cunoscută în toată ţara ca oraş al parcurilor, al grădinilor şi al florilor. Preocuparea pentru organizarea şi întreţinerea unor suprafeţe de spaţii verzi este menţionată încă din secolele XVII-XVIII. Primul parc amenajat în Timişoara a fost cel creat de contele Johann von Coronini – Cronberg, guvernatorul Provinciei Voivodina Sârbească şi Banatul Timişan, în jurul anului 1852.
După ce a intervenit pe lângă Curtea de la Viena pentru aprobarea acestui proiect, Coronini a dispus plantarea de arbori în zona dintre cartierele Cetate şi Fabric, pe o suprafaţă de 40.600 m pătraţi. Împădurirea acestei suprafeţe a fost o premieră. Era pentru prima dată când era permisă folosirea în scopuri civile a unei bucăţi de pământ din esplanada cetăţii Timişoara. Esplanada era un cordon care împrejmuia zidurile fortificaţiei, cu lăţimea de 950 m. Din motive strategic-militare nu era permisă aici existenţa de construcţii (nici măcar de arbori), esplanada fiind de fapt o imensă pajişte în jurul cetăţii habsburgice.
Însă, nevoile urbanistice de traversare a unor bulevarde şi străzi, construire de poduri, au determinat fragmentarea aestei zone împădurite în trei sectoare, care, prin amenajări ulterioare, au devenit parcuri distincte: Parcul Rozelor, Parcul Justiţiei şi Parcul Catedralei. Zona iniţială rămasă intactă din marele parc al contelui Coronini se numeşte, astăzi, Parcul “Regina Maria”.
Se spune că, în vremurile demult uitate, aici cânta o fanfară şi funcţiona un restaurant. De asemenea, în interiorul parcului încă se poate vedea şi clădirea fostului cinematograf, construit iniţial în stil Secession. De-a lungul timpului, Parcul “Regina Maria” a purtat mai multe denumiri, şi anume: Parcul Coronini – Parcul Oraşului (Stadtpark) – Városliget – Parcul “Regina Maria” – Parcul Tineretului – Parcul Poporului – Parcul “Regina Maria”.
Parcul “Regina Maria” s-a numit Parcul Poporului până în anul 2011, când a trecut printr-un amplu proces de reabilitare timp de doi ani. Atunci a recăpătat denumirea primită la 1918, în centrul acestuia fiind amenajat şi un bust al reginei, şi au fost executate lucrări de restaurare şi consolidare a gardului existent încă din anii 1910. Intrările principale ale parcului se află pe Bulevardul 3 August 1919, acesta având trei funcţiuni: de tranzitare, recreativă şi sportivă. Surse: Ziua de Vest, Tymes Tours şi Ioan Haţegan/ Cornel Petroman, Istoria Timişoarei, Vol. II, Editura Banatului, 2008. Foto banaterra.
