Timișorenii îndrăgostiți de istoria orașului lor știu că, imediat după eliberarea Timișoarei de sub turci, Eugeniu de Savoya îi oferă funcţia de guvernator militar contelui de Mercy (1666-1734).
Poate știu mai puțini că Florimund – un prenume pe care unii îl traduc ca „florile lumii” – trimite la Viena, în 12 iulie 1717, concepția sa despre organizarea cetății ce poartă un titlu de neimaginat astăzi: „Proiect modest de organizare a Banatului Timişoarei”. După aprobarea proiectului, s-a întocmit „Comisia de organizare a Ţării Banatului”, sub conducerea contelui Mercy. În 1723 a întocmit o hartă foarte detaliată a Banatului, astăzi un document foarte important pentru istoriografia bănăţeană, întrucât atestă existenţa a numeroase localităţi bănăţene care au supravieţuit perioadei de dominaţie turcească şi implicit a continuităţii românilor în Banat. Tot în acelaşi an a început fortificarea Timişoarei-informează muzeulbanatului.ro.
Contele Mercy a dus o politică de colonizare a Banatului în conformitate cu politica mercantilistă a Casei Imperiale, de asigurare a forţei de muncă necesare valorificării resurselor naturale. S-a ocupat de aducerea primilor colonişti (în special germani şvabi, dar şi francezi, italieni, spanioli etc.) în Banat. Primii dintre ei au venit chiar în 1717, apoi sub Mercy s-a desfăşurat prima parte din perioada „carolină” de colonizare.
Pentru o bună administrare a provinciei, ce avea centrul la Timişoara, aceasta a fost împărţită în unsprezece districte: Timişoara, Cenad, Ciacova, Becicherec, Panciova, Vârşeţ, Palanca Nouă, Lipova, Lugoj-Făget, Caransebeş, Orşova cu Almajul.
La 25 aprilie 1723 a început reconstrucţia cetăţii Timişoara, care s-a încheiat abia în anul 1765.
În 1728 a dat startul canalizării râului Bega, prin care urmărea asanarea terenurilor inundabile din jurul Timişoarei, pentru a putea fi exploatate în agricultură. Apoi l-a prelungit până în Serbia de azi şi l-a făcut navigabil, asigurând astfel Timişoarei un canal navigabil, indispensabil pentru dezvoltarea sa economică ulterioară. A regularizat nu doar cursul Begăi ci şi al Timişului.
Preocupat de ridicarea economiei Banatului, Mercy a spirjinit industria, mineritul şi a introdus în Banat cultura plantelor industriale. A încercat să introducă cultura viermilor de mătase, pentru care a adus special maeştri italieni şi a dispus plantarea de duzi de-a lungul drumurilor. Cei care distrugeau duzii erau aspru pedepsiţi, uneori chiar cu moartea!
Colonia italiană „Mercydorf” sau „satul lui Mercy”, astăzi satul Carani, a fost înfiinţată de el şi i-a purtat numele.Și nașterea cartierului timișorean Fabric i se datorează.
A murit în 1735, în Italia, lângă Parma, orașul care a dat nume violetelor africane! Fiul său a fost ambasador al Imperiului Habsburgic la Paris și a întreținut o bogată corespondență cu Împărăteasa Maria Tereza.
(http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Claudius_Florimund_Mercy)
Comentarii
comentarii