Marius Popovici, PNŢCD, inginer, consultant în domeniul construcţiilor civile, hidrotehnice şi rutiere, vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Timiş în perioada 1996-2008, este de părere că în zona Soventul ar fi mai potrivit un pasaj, adică o supratraversare peste linii, nu un subpasaj – o subtraversare – cum are în plan Primăria Timişoarei. Primarul Timişoarei Nicolae Robu propunea, la începutul acestui an, chiar şi realizarea unei treceri la nivel cu calea ferată la Solventul, ca o măsură temporară şi de urgenţă pentru aerisirea traficului din zona Pasajului Jiul. Cât despre subtraversare la Solventul, conform primăriei, noul pasaj inferior care ar urma să fie construit în zona Solventul – subtraversare necesară pentru a face legătura între cartierul Ronaţ, respectiv Blaşcovici, şi Iosefin – lucrarea este estimată la 27,8 milioane euro, lucrările urmând să fie realizate în 2 ani. Marius Popovici spune însă că la Solventul ar fi cel mai potrivit un pasaj, nicidecum o trecere la nivel cu calea ferată ori un subpasaj. „Având în vedere reglementările CFR actuale, există temerea că nu se va aproba un pasaj la nivel cu bariere automate, întrucât în prezent există opt linii în zonă (patru active şi patru de garaj), depăşind cu mult numărul de două linii care sunt admise în mod curent de către CFR pentru o astfel de trecere. În plus, cel care ar dori să treacă peste un pasaj la nivel ar tebui să „aducă” cu sine o grămadă de timp, întrucât frecvenţa trenurilor este destul de mare şi barierele ar fi o bună parte a zilei închise”, e de părere Popovici.
Subtraversare – „greu de realizat din cauza canalului colector Nord de pe Calea Bogdăneştilor”
„În ceea ce priveşte ideea de a se construi în această zonă o subtraversare, aceasta ar fi extrem de greu de realizat din cauza canalului colector Nord de pe Calea Bogdăneştilor – un canal colector cu dimensiune clopot de 5 pe 6 metri, care ar fi foarte greu de deviat pentru a se săpa un tunel. De asemenea, apele subterane şi terenul mlăştinos ar fi o piedică în realizarea unei subtraversări”, spune fostul vice al CJ Timiş.
„Supratraversarea de pe Bogdăneştilor ar însemna o structură din beton armat prefabricat”
Popovici crede că o supratraversare cu structură prefabricată ar fi cea mai bună soluţie pentru rezolvarea acestui nod rutier important al Timişoarei. Viitorul Pasaj Bogdăneştilor ar avea, în viziunea lui Popovici, deschiderea de circa 80 de metri (lungimea pasajului), fără rampe, înălţimea de 6 metri şi lăţimea de circa 20 de metri (patru benzi de circulaţie şi două culoare pietonale). „Supratraversarea de pe Bogdăneştilor ar însemna o structură din beton armat prefabricat, structură superioară, având următoarele elemente: piloni foraţi la adâncimea cerută de către geotehnicieni, fundaţie pentru două culei cu înălţimea de circa 6 metri, o pilă centrală cu aceeaşi înălţime, circa 15 grinzi prefabricate din beton armat cu lungimea de 40 de metri, armătură de rezistenţă suprabetonare, hidroizolaţie şi asfalt cât şi două rampe de acces de pe strada Bogdăneştilor şi din strada Gării, zona de întoarcere a mijloacelor RATT. Constructorii Autostrăzii Vestului au reuşit realizarea unor asemenea lucrări de artă în maxim şase până la nouă luni. Valoarea lucrării estimată de mine este de circa 2,5 – 3 milioane de euro. O investiţie pe care Primăria Timişoarei ar putea-o realiza din fonduri proprii sau atrase în şase până la nouă luni, după ultimul aviz al proiectului tehnic. În momentul de faţă, pasarela de pe acest amplasament nu este folosită de către pietoni, ei trec în condiţii de pericol peste cele opt linii de cale ferată. Din acest motiv pasajul ar avea nevoie şi de două culoare pietonale. De asemenea, faptul că pe teritoriul fostului Solventul actualul prorprietar execută ultimele demolări şi ecologizarea terenului deschide posibilitatea de a trece, după un schimb de terenuri, prin incinta fostului Solventul direct spre un viitor pod peste Bega în imediata apropiere a Silozului Timişoara – lucrare care ar putea costa 1,5 – 2 milioane de euro şi continuarea cu deschiderea unei noi artere spre zona Calea Şagului şi Zona Industrială Freidorf”, spune Popovici. Inginerul se bazează pe următoarele preţuri unitare: o coloană forată – circa 15.000 de euro, o culeie – 150.000 de euro, o grindă prefabricată – 20.000 de euro.
