În cadrul programului Danube Dialogues 2022 – Festivalul internațional al artelor vizuale din regiunea Dunării – expoziția „3E: Ecology, Ethics, Aesthetics”, curatoriată de Alina Șerban și Sava Stepanov, a fost vernisată, la Galeria Rajko Mamuzić din Novi Sad, la sfârșitul săptămânii trecute.
La eveniment a participat o amplă delegație de artiști și jurnaliști din Timișoara, în frunte cu Sorina Jecza, președinta Fundației Triade, și prof.univ.dr. Ovidiu Megan, directorul executiv al Asociatiei Timișoara Capitala Culturală Europeană a Culturii 2023.
DANUBE DIALOGUES este un festival internațional al artelor vizuale din regiunea Dunării, care promovează arta contemporană, identitatea culturală și colaborarea dintre artiști.
Festivalul este organizat la Novi Sad, unde se desfășoară simultan în diferite galerii și locuri alternative din oraș. Manifestarea creează o puternică rețea în zona țărilor dunărene, ce numără peste 500 de artiști, istorici de artă, critici și curatori din 14 țări din regiunea macro-dunăreană, oferind o perspectivă mozaicată, extrem de interesantă, ce asociază medii diferite – de la formele tradiționale de expresie, la manifestări experimentale inovatoare asupra tendințelor actuale de artă din această regiune europeană.
Festivalul încurajează dialogul deschis între culturi, stabilind punți solide peste granițe.
Fundația Interart TRIADE este, de șapte ani, partener al acestui eveniment, alături de Galeria Bel Art din Novi Sad. Colaborarea dintre cele două entități constă în alegerea câte unui curator care să asigure dialogul între artiștii români și artiștii sârbi. În acest an, curatorii care s-au ocupat de identificarea artiștilor și punerea în valoare a practicilor lor artistice sunt, pentru Fundația Triade, curatoarea Alina Șerban, și pentru Galeria Bel Art, Sava Stepanov.
Artiștii participanți sunt Nona Inescu, Lea Rasovszky și Cristian Răduță, în dialog artistic cu Happy Trash, Adrienn Ujhazi, Nemanja Milenković, Vesna Tokin, Radomir Knežević.
Nona Inescu remodelează cu atenție lumea Antropocenului concentrându-se în fotografiile și videourile sale asupra ritualurilor intime ce fructifică granițele de interferență dintre corpul uman și natură. Imaginile sale sculptează un nou ecosistem în care dependența dintre cele două evidențiază un echilibru atât de necesar. Afirmațiile sugerate de diferitele asocieri dintre fragmentele corpului și plante indică dimensiunea cognitivă crucială a atingerii, rolul acesteia în definirea unui teritoriu comun. Senzualitatea și interacțiunile neașteptate sugerate în fotografie și video (unele dintre acestea căpătând o atmosferă magică) conduc în cazul lui Inescu la noi moduri de a experimenta spațiul dintre sine și realitate.
Umanoizii imaginari ai Leei Rasovszky sunt personaje obscure, flamboiante prin natura lor, vii prin atitudini, purtători de povești fascinante, care ne atrag atenția asupra teritoriului celui diferit de ceilalți. Ei bântuie imaginația noastră, fiind reprezentanții unei lumi în care nonconformismul și sentimentalismul lucrează cot la cot pentru a ne dezvălui câteva din stereotipurile, perspectivele rigide și așteptările noastre. Universul lor colorat constituie o investigație intensă (critică) a ecologiei sinelui în zilele noastre. Prin urmare, aparițiile lor sunt o expresie a unei euforii autentice ce domolește decalajul dintre frumusețe și urâțenie, umanitate și sălbăticie, familiaritate și ciudățenie cu scopul de a explora psihologic străinul din noi.
Cristian Răduță se joacă cu tensiunile și legăturile nefirești născute din amestecul a diferite limbaje sculpturale și materiale mai puțin cunoscute sau utilizate, dând viață unor noi făpturi care îi cuceresc regatul. Instalațiile și obiectele sale carismatice sunt aglomerări excentrice de animale fantastice care împărtășesc același spirit al experimentării, aceeași nonșalanță și fragilitate. Lucrarea sa face referire la lumea animală și la relațiile lor trofice, propunând o altă citire a unor cazuri ce ar putea părea drept banale. Recombinând realitățile, Răduță acționează ca un bricoleur, creând o nouă mitologie (hilară) a ființelor non-verbale.
Proiectul face parte din Programul Cultural „Timișoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii” și este finanțat de Municipiul Timișoara prin Centrul de Proiecte.
Au intrat într-un dialog despre estetică, etică și estetică Nona Inescu, Lea Rasovszky și Cristian Răduță, pe de o parte, respectiv Happy Trash Production, Adrienn Ujhazi, Nemanja Milenković, Vesna Tokin și Radomir Knežević, de cealaltă parte.
Expoziția deschisă la Galeria Rajko Mamuzić propune vizitatorului un traseu curios, de-a lungul căruia te poți considera în mijlocul unui ritual șamanic, într-un muzeu de vânătoare cu trofee, într-o zonă de reciclare sau într-un loc în care se adună jucăriile stricate. Toate obiectele primesc o nouă viață, iar imaginația privitorului le poate conferi cele mai neobișnuite atribute.
Capitala culturală în 2022, Novi Sadul e un oraș care și-a asumat din plin un alter ego artistic. E un oraș în care Tijana Palkovljević Bugarski, directorul de la Galeria Matica Srpska, a scos în stradă, pe piedestaluri special construite, sculpturi din colecțiile muzeului și le-a lăsat, pur și simplu, printre oameni. Fără teamă că vor fi vandalizate sau, de ce nu, chiar luate acasă.
Novi Sad și Timișoara au câștigat prestigiosul titlu de Capitală Europeană a Culturii, acordat de Comisia Europeană pentru Cultură. Prin urmare, Muzeul Național de Artă Timișoara și galeria Matica Srpska s-au recunoscut ca gardieni ai comorii artistice naționale și muzee care împărtășesc parțial o istorie comună și viziuni similare asupra rolului muzeelor în societatea contemporană.
Colecţiile Muzeului Naţional de Artă Timișoara şi ale Galeriei Matica Srpska au istorii neobișnuit de comparabile care pot fi văzute cu ușurință în personalitățile fondatorilor, adică în operele de artă pe care le-au colecționat. Ambele colecții au fost fondate la mijlocul secolului al XIX-lea din moștenirile inițiale a doi indivizi excepționali, doi mari binefăcători și faruri ai Epocii Luminilor – Sava Tekelije (1761-1842) și Zygmond Ormoš (1813-1894). Pe aceste motive, a fost creată o expoziție unică – colecția muzeului imaginar al Capitalei Culturale Europene. Această colecție confirmă legăturile istorice puternice dintre cele două orașe, asemănările în situații sociale și spațiul artistic în care s-au dezvoltat în secolele al XVIII-lea, al XIX-lea și al XX-le.
Pornind de la credința că muzeele sunt un fel de cetate a păcii și de poduri ce ne leagă și ne unesc, Muzeul Național de Artă Timișoara și Galeria Matica Srpska din Novi Sad realizează o expoziție comună neobișnuită, îmbinând bogatele lor colecții și făcând paralele între artiști, teme, idei și viziuni artistice ale spațiului cultural comun.
Astfel, în perioada 8 iulie – 4 septembrie 2022, Galeria Matica Srpska prezintă publicului expoziția „Parallels/Paralele” în scopul de a aduce laolaltă creații artistice dezvoltate în zona Banatului istoric pe parcursul a peste 100 ani.
Expoziția „Parallels/Paralele” face parte din seria evenimentelor incluse în programul cultural „Fenomene europene în colecțiile Galeriei Matica Srpska din Novi Sad și ale Muzeului Național de Artă Timișoara”, ca urmare a semnării unui protocol de colaborare inter-muzeală în contextul celor două Capitale Europene ale Culturii, Novi Sad 2022 și Timișoara 2023. Este esențial ca patrimoniul comun al regiunii Banatului să fie conservat și valorificat, obiective țintite prin semnarea acestui acord și, implicit, prin generarea unor evenimente colaborative în cadrul programului cultural menționat.
