Tone de gunoaie, pet-uri din plastic, pungi şi fel de fel de deşeuri sunt adunate de apele fluviului Dunărea din toată Europa şi deversate la intrarea în ţară, chiar la Baziaş şi în Delta Nerei, lângă comuna Socol. Pe ambalaje şi etichete se pot citi fel de fel de inscripţii ale produselor ce provin din Germania, Cehia, Ungaria sau Serbia. Venirea primăverii înseamnă pentru localnicii din satele Socol, Baziaş, Belobreşca, sate aşezate în Clisura Dunării, la intrarea în ţară, un adevărat blestem. Apele umflate ale Dunării adună deşeuri şi gunoaie pe tot parcursul, iar la Socol, din cauza vântului şi a curenţilor, acestea sunt aruncate pe mal în Delta Nerei. Delta este declarată zonă protejată şi face parte din ,,Arealul Zonelor Umede Protejate”.
Istoria unui dezastru
„După construirea barajului de la Porţile de Fier, lacul de acumulare din spatele acestuia a creat condiţii favorabile pentru ca, la confluenţa râului Nera cu Dunărea, să ia naştere delta Nerei, un ecosistem care în prezent este situat atât pe teritoriul României, cât şi pe teritoriul Serbiei”, spune cu mândrie Corneliu Sturza-Popovici, preşedintele GEC Nera. Chiar la intrarea în Deltă, de pe drumul Socol-Pojejena, te întâmpină o privelişte înfricoşătoare: sute de pet-uri plutesc în micuţul golf al Nerei. Nu e uşor să observi că „recolta” provine din ţările cu acces la Dunăre vecine României, mai ales dacă citeşti etichetele sticlelor. Corneliu Sturza Popovici, preşedintele Grupului Ecologic de Colaborare Nera spune că în zonă, care este una protejată, vin tone de gunoi pe Dunăre, o adevărată pacoste pentru toată lumea – inclusiv pentru Primăria Socol, pentru că este cale foarte lungă de la Dunăre şi până unde ar exista un procesator al deşeurilor. Problema este aruncată de la un minister la altul şi în acest fel, Dunărea va rămâne tot murdară, malurile pline de deşeuri, mai spune Popovici, iar aproape toate gunoaiele provin din Europa, nu sunt româneşti şi că ar trebui ca autorităţile să aloce fonduri pentru curăţirea malurilor Dunării.
Voinţa fără bani e moartă
Autoritățile locale spun că au voință, însă nu au bani suficienți. Mai mult, zona nu este exploatată turistic la potențialul său maxim, ceea ce face ca nici ONG sau societatea civilă să nu se prea implice în rezolvarea acestei probleme. „Este un cost foarte mare pentru primărie. Trebuie să colectăm gunoaiele de la Dunăre separat de gunoiul menajer de la sat, cel colectat de la cetăţeni. Pet-urile sunt aduse din toate ţările prin care trece Dunărea, începând din Germania şi până la Serbia sau noi. Poate cea mai mică cantitate de pet-uri e din România. Mare parte sunt aduse de vânt, Coşava cum îi zice la noi, şi sunt depozitate în Golful Baziaş”, spune Dragan Burmas, viceprimarul din Socol. Cu alte cuvinte, pentru că primăria nu are groapă de gunoi, aceştia duc deşeurile menajere la Moldova Nouă. Numai că, administratorul gropii de acolo îi taxează separat pentru gunoaiele de pe Dunăre, faţă de ce se adună de la cetăţeni. „Probleme avem nu numai primăvara, gunoaiele sunt aduse de fiecare dată când apele Dunării cresc la noi. Fiind zona unde Dunărea atinge malul românesc, practic nu sunt gunoaiele noastre, că nu au de unde să vină. Sunt gunoaiele Europei. În Golful Baziaş se adună gunoaie de pe tot parcursul Dunării şi pentru noi este o foarte mare problemă, pentru că nu avem suficiente fonduri să administrăm întreţinerea malului şi depozitarea gunoaielor. Suntem între ciocan şi nicovală, între problemele de mediu şi problema financiară. Am găsit înţelegere la Garda de Mediu şi de la Parcul Naţional Porţile de Fier. Încercăm cu bani puţini să facem treabă multă”, mai spune viceprimarul.
Soluţii, doar voluntare până acum…
De fiecare dată când gunoaiele cresc în golf, curăţenia o fac fie voluntarii, fie locuitorii satelor din zonă, la apelul Primăriei Socol. „Merg elevii de la şcoala generală şi consăteni din toate satele comunei, pentru că Socol are mai multe sate în componenţă (Câmpia, Socol, Baziaş şi Zlatiţa). Toată lumea pune mâna la ajutor. Acum avem şi maşini de gunoi, nu mai avem nevoie de tractoare şi remorci, vin maşinile de gunoi de la Moldova Nouă”, spune Stanislav Buklanis, un localnic.
Voluntarii de la GEC Nera sunt cei mai activi în această problemă. Aproape la fiecare acţiune de amploare organizată de GEC Nera, voluntarii cuprind în planul de activităţi şi ecologizarea Golfului Baziaş, astfel că acţiunile se repetă de 4-5 ori într-un an, dar problema nu se rezolvă nici pe departe, pentru că se aduce zilnic o cantitate foarte mare de pet-uri.
Grupul Ecologic de Colaborare (GEC) Nera a marcat în fiecare an luna mai ca fiind o „lună a voluntariatului”, prin ecologizarea frumuseţilor naturale din Sudul Banatului. Voluntari de la liceele din Anina şi Moldova Nouă, împreună cu voluntari ai asociaţiei „JELENAK” din Pančevo, Republica Serbia, au igienizat cursul râului Nera, în zona de frontiera cu Serbia, între confluenţa acestuia cu Dunărea. Au fost colectate ambalaje de plastic, de 27 de voluntari, care au colectat peste 1,5 tone de deşeuri. Aşa cum sublinia Corneliu Sturza Popovici, preşedintele GEC Nera “aceste acţiuni trebuie continuate, deoarece ambalajele, odată ajunse în Dunăre, sunt împinse de vânt şi de curenţii de apă în golful de pe teritoriul rezervaţiei Naturale Balta Nera – Dunăre, care este plasată la kilometrul zero al Dunării româneşti”.
Soluţii verzi pentru probleme negre
Soluţiile vin tot de la ONG-uri, pentru că administraţia publică este prea politizată să se preocupe şi cu soluţii pe termen mediu sau lung, majoritatea primarilor limitându-se să-şi facă planuri pentru maxim un ciclu electoral, adică pentru următorii 3-4 ani.
"Soluția la poluarea din golful Nerei poate fi una economică, în sensul ca Ministerul Mediului să plătească o subvenție la colectare pentru ca PET-urile să dispară de acolo și din toată țara, așa cum a dispărut fierul vechi după 1990, de pe toate drumurile. O altă soluție ar fi un dig plutitor care să pornească de pe granița cu Serbia și care să nu mai permită ca vântul și apele mari să le împingă în golf, peste rezervație. Dar tot la barajul de la Porțile de Fier ajung, așa că prima soluție rămâne mai bună și cu siguranță se vor găsi amatori ca să le colecteze. Adevărul este că nici procesatori nu avem, cel puțin pe zona de Vest, nu cunosc nici unul", spune Sturza Popovici, președintele GEC Nera.
