Acestea au fost confecționate inițial din piatră, evoluând treptat spre modele din cupru, bronz și fier.
Obiectul prezentat cu acest prilej reprezintă un topor din fier, încadrat în categoria așa-ziselor „topoare cu aripioare” (ger:Armchenbeile, eng: Winged axes), datate în prima epocă a fierului (secolul al VII-lea a.Chr.). Piesa a fost descoperită în anul 2013 în timpul cercetărilor arheologice preventive de la Cornești-Iarcuri (com. Orțișoara, jud. Timiș). Cu acest prilej a fost cercetat un tronson consistent din valul al patrulea al fortificației datate la sfârșitul epocii bronzului. Toporul a fost descoperit în nivelurile superioare ale umpluturii șanțului acestui inel de fortificare, sugerând astfel și umplerea lentă a acestei structuri, după abandonul ei.
Din punct de vedere al funcționalității, astfel de piese au suscitat numeroase discuții în literatura de specialitate, fiind considerate fie unelte, fie arme.
Având o lungime aproximativă de 19 cm și o lățime maximă, în zona lamei, de aproape 4 cm acesta este îndoit pe axa longitudinală având o formă semilunară. Forma împreună cu aripioara reprezintă alegeri de ordin practic, acestea ajutând la înmănușarea în coadă a acestuia – explică Rareș Muntean, muzeograf, secția arheologie.
Bibliografie: Adrian Ursuțiu, Piese de bronz și fier în context cu ceramic Basarabi din Transilvania, în Studii de Istorie Antică. Omagiu profesorului Ioan Glodariu, Cluj-Napoca, 2001, p.7-16. Anke Wesse, Die Ärmchenbeile der Alten Welt, Bonn, 1990.
Comentarii
comentarii