Lampa uriaşă este dedicată momentului când Timişoara a devenit primul oraş iluminat electric din Europa
.jpg)
În Piaţa 700 din Timişoara, un felinar aminteşte de introducerea iluminatului electric în Timişoara. Felinarul uriaş a fost montat anul trecut, pentru a sărbători 125 de ani de când oraşul de pe Bega a devenit primul din Europa iluminat electric. În 1884, Timişoara a devenit primul oraş din Europa iluminat electric, cu 731 de lămpi. Acum lampa uriaşă plasată în Piaţa 700 aminteşte de acest moment şi îl marchează cum se cuvine. Iniţiativa este una lăudabilă şi aparţine Fundaţiei Academice Culturale Timişoara, al cărei preşedinte este Ioan Coriolan Gârboni. Pe gigantul felinar scrie în şase limbi diferite faptul că în 12 noiembrie 1884 Timişoara a devenit primul oraş iluminat electric din Europa. Dar nu şi în maghiară…
“Nu figurează pe ea texte în limbile unor minorităţi care trăiesc şi au trăit în Timişoara”
“O problemă mai veche este cea a felinarului pus în Piaţa 700, cu ocazia împlinirii a 125 de ani de la introducerea iluminatului public electric în Timişoara. Este scris textul comemorativ în română, engleză, germană, franceză, italiană şi spaniolă, nu figurează pe ea texte în limbile unor minorităţi care trăiesc şi au trăit în Timişoara. Mai ales că acest lucru (n.r. – introducerea iluminatului public în Timişoara) s-a făcut într-o perioadă când primarul era maghiar, documentaţia e în limba maghiară, hotărârea e în limba maghiară, da nu s-a găsit de cuviinţă să figureze şi în limba maghiară. Ne-am fi aşteptat cu atât mai mult la o flexibilitate în acest domeniu ţinând cont că iniţiativa este a Fundaţiei Academice Culturale – o instituţie de cultură deosebită şi europeană. Am vorbit şi cu domnul director în acest sens”, spune Halasz Ferenc, preşedintele UDMR Timiş. Felinarul uriaş este destinat turiştilor care vizitează Timişoara. Halasz Ferenc a precizat: “Există o comunitate de 25.000 de maghiari, mai numeroşi decât două autocare de turişti spanioli”.
“Eu cred că până prin noiembrie se va rezolva problema cu faţetele”
“Această lampă este făcută sută la sută din fonduri private. Ele sunt luate ca şi locaţie temporală de artă ambientală. În momentul în care o vom da municipalităţii, vom încerca să remediem şi problema asta. Noi am vrut să fie pentru turişti. O să scoatem o faţetă şi o să punem şi în maghiară şi în sârbeşte. Probabil, spaniola. Vom încerca să corectăm. Nu ştim care faţetă o vom scoate. Era ideaa foarte bună să le punem franceza cu italiana pe aceeaşi faţetă şi să punem în mai multe limbi. Încă nu am avut şedinţa cu tot boardul. Va fi o corectură necesară. Poate vom face două limbi pe fiecare faţetă. Sunt 29 de etnii conlocuitoare în Banat. Probabil asta va fi singura variantă împăciuitoare – câte două limbi pe o faţetă. Eu cred că până prin noiembrie se va rezolva problema cu faţetele şi probabil că varianta asta cu două limbi pe o faţetă va fi cea mai împăciuitoare”, a declarat Ioan Coriolan Gârboni, preşedintele Fundaţiei Academice Culturale Timişoara.
Statui cu personalităţi europene
Fundaţia Academică Culturală are şi a avut şi alte proiecte. A fost cea care a adus în atenţia lumii o uriaşă halbă de bere, ce a stat pe locul uriaşei lămpi, şi care acum se află în faţa fabricii de bere. De asemenea, Fundaţia Academică Culturală a ajuns în finală cu un proiect transfrontalier în care vor fi personalităţi europene ce vor fi mutate dintr-un oraş în altul – Bella Lugosi, Traian Vuia, Bela Bartok şi alte nume cunoscute ce au marcat istoria. Vor fi făcute statui normale cu aceste personalităţi şi vor fi plimbate în România şi Serbia.
