Consilierul judeţean dr. Tiberiu Lelescu, fost director al Direcţiei pentru Agricultură Timiş, consideră că agricultura din vestul ţării ar trebui să se orienteze spre culturi mai rezistente la secetă, care nu necesită un regim ploios sau irigaţii pentru menţinerea umidităţii în sol, una dintre acestea putând fi cultura de alun.
De altfel, potrivit acestuia, idei au început să apară, cultura de alun de la Hisiaş, de o mie de hectare, fiind cea mai mare de acest fel din Sud-Estul Europei. ‘Spre astfel de culturi ar trebui să se reorienteze agricultura din vestul ţării, ţinând cont de verile tot mai secetoase care cuprind zona. Alunul este un arbust peren, intră pe rod din cel de-al treilea an, iar alunele se vând bine’, spune Lelescu.
Comercializarea alunelor de pădure aduce profituri însemnate, pe piaţa internaţională acestea vânzându-se cu 3-7,5 euro/kg, în coajă, iar cele decojite pot ajunge până la 24 de euro/kg. Uleiul din alune de pădure variază între 46-79 dolari/kg şi ajunge până la 131-168 de dolari/kg. Costurile înfiinţării unei plantaţii de alun variază între 3-5 mii de euro hectarul.
Pe de altă parte, Lelescu spune că este mult mai profitabil să se planteze culturi alternative, rezistente la secetă, decât să se investească sume imense în sistemul de irigaţii. ‘Pe câmpiile timişene ar trebui să reapară şi culturile de lavandă, aşa cum erau ele înainte de 1990. Aveam cele mai mari suprafeţe de lavandă, cătină şi de tutun din ţară. Germania ne-ar lua întreaga cantitate de lavandă şi de cătină pe care am cultiva-o. Noi am mai avut culturi de rapiţă, de in, plante tehnice care au fost foarte prezente înainte de 1989. Nu mai avem nimic din toate acestea’, punctează Lelescu.
Proprietarii italieni ai celei mai mari plantaţii de alun din Sud-Estul Europei, care se găseşte în judeţul Timiş, şi-au anunţat intenţia de a deschide o fabrică de ciocolată în zonă, mai ales că o mare parte dintre aluni au intrat deja pe rod. De şapte ani, în zona Hisiaş-Secaş-Brestovăţ asociaţii au plantat aluni, iar acum o parte au intrat pe rod. Pe plantaţii lucrează câteva zeci de oameni din zonă. După ce fosta fabrică de ciocolată din Timişoara – Kandia – şi-a închis porţile, în zonă nu a mai apărut niciun alt investitor care să fabrice ciocolată, ci doar firma Nestle, care produce napolitane.
Comentarii
comentarii
