Prof. Valeriu Tabără atenţionează că larva va afecta până la 30% din producţia de porumb în Timiş. Fostul ministru al Agriculturii face, cu acest prilej, reclamă la OMG-uri (organisme modificate genetic)
După ce gândacul păros a făcut ravagii prin culturile de rapiţă şi pomii fructiferi, în unele localităţi din judeţul Timiş, împotriva căruia fermierii nu au avut niciun mijloc de a lupta, acum, un alt dăunător împotriva căruia nu există niciun leac atacă masiv porumbul. Este vorba de Pyraustas (Oustrinia) Lubilalis, denumit şi Sfredelitorul porumbului. Prof. univ. dr. Valeriu Tabără a declarat că există riscul ca până la 25% din producţie să fie afectată de această periculoasă insectă, împotriva căreia nu se poate lupta. Larvele atacă frunzele şi florile, ajung în interiorul tulpinilor şi rămân acolo, hrănindu-se cu măduva acestora. În final, determină frângerea plantelor. “Cel mai grav este când atacă ştiuletele. Noi am luat mai multe mostre pentru analiză şi am găsit până la trei larve într-un ştiulete. Ceea ce este enorm. În 2012, mulţi fermieri au avut pierderi până la 30%”, a declarat Tabără. În aceste condiţii, situaţia se agravează şi apare mucegaiul porumbului, iar în acesta micotoxina şi aflatoxina, cu efecte foarte grave asupra sănătăţii oamenilor şi animalelor. “Oamenii trebuie să fie avertizaţi că sunt probleme. Măcar să se facă recoltarea mai timpurie să nu se dezvolte mucegaiurile, care apar spre sfârşitul lunii august şi începutul lunii septembrie. Nu este nimic de făcut. Nu ai cum să dai insecticide pe porumb. Acum, nu există procedeu de tratament. Cele mai bune sunt biotehnologiile şi plantele transgenice, hibrizii cu rezistenţă naturală, cum e Monsanto 810, creat pentru a rezista la Oustrinia. Dacă nu luăm măsurile din timp, s-ar putea să ajungem să nu mai putem exporta porumb şi să nu îl mai putem folosi nici în furaje”, a atenţionat prof. Tabără. Porumbul contaminat cu aflatoxine peste limita maximă poate fi utilizat pentru producerea de bietanol şi pentru biopreparatele de uz agricol. Aflatoxinele sunt cel mai intens cercetate, pentru că au fost asociate cu diferite boli, cum ar fi aflatoxicoza, la animale domestice şi la om. De asemenea, aflatoxinele pot provoca şi cancer.
