Netratată, apneea în somn poate creşte riscul de hipertensiune arterială, atac cardiac, atac vascular-cerebral şi moarte subită.
Unul din 10 bărbaţi din Timiş, 4% dintre femei şi 1% dintre copiii din Timiş suferă de una dintre cele mai dramatice maladii, cu efecte dezastruoase în timp – apnee în somn – o boală care nu se vindecă niciodată. La nivelul întregii ţări, statisticile arată că aproximativ 3 milioane de oameni suferă de această boală extrem de gravă. În SUA, peste 20 de milioane de adulţi suferă de apnee obstructivă în somn. Blochează căile respiratorii
Conf. univ. dr. Ştefan Mihăicuţă, preşedintele Societăţii Române de Somnologie (SRS) , a declarat, miercuri, 23 februarie, la Timişoara, că anual sunt depistaţi 1.000 de noi suferinzi în România, iar timpul optim de somn pe noapte trebuie să fie de 7 –8 ore. Philips Respironics şi SRS au organizat o dezbatere la Timişoara, pentru a sensibiliza autorităţile, dar şi pe cetăţeni despre efectele dramatice ale insomniei provocate de apnee. Mark Kruger, din cadrul Philips, a precizat că persoanele care suferă de apnee în somn au probleme legate de oprirea respiraţiei în mod repetat în timpul somnului, ca urmare a blocării căilor respiratorii superioare. Colapsul căilor respiratorii se poate datora unor factori precum o dimensiune prea mare a limbii, excrescenţelor de ţesut sau pierderii tonicităţii muşchilor care ţin căile respiratorii deschise. Fiecare oprire a respiraţiei poate dura între 10 secunde şi mai multe minute, iar fiecare astfel de eveniment este asociat cu o scădere a aportului de oxigen. Evenimentele se pot produce între 5 şi 30 de ori sau chiar mai mult pe oră. Acestea tensionează inima şi pot conduce la o serie de probleme grave de sănătate.
Trei laboratoare în Timişoara
Sforăit tare, gâfâit sau înecat în timpul somnului, strâns legate cu o stare de somnolenţă excesivă în timpul zilei –acestea sunt semne că o persoană suferă de apnee. Alte simptome pot include dureri de cap matinale, probleme de memorie sau învăţare, irascibilitate, incapacitate de concentrare la muncă, schimbări de dispoziţie sau de personalitate, deprimare, uscăciune în gât la trezire şi urinare frecventă în timpul nopţii.
Netratată, apneea în somn poate creşte riscul de hipertensiune arterială, atac cardiac, atac vascular-cerebral şi moarte subită, obezitate şi diabet, creşte sau agravează riscul de insuficienţă cardiacă, face mai probabile bătăile neregulate ale inimii şi creşte riscul de accidente la muncă sau în trafic. Tratamentul înseamnă presiunea continuu pozitivă în căile respiratorii, printr-o mască ataşată pe nas şi gură, conectată la un aparat special. Presiunea aerului previne colapsul căilor respiratorii, permiţând o respiraţie liberă în timpul somnului. În Timişoara sunt trei laboratoare de somnologie. Unul este la Spitalul de Pneumoftiziologie şi Boli Infecţioase “Victor Babeş” Timişoara.
