Anul 2014 a însemnat pentru Aeroportul Internaţional ‘Traian Vuia’ Timişoara (AIT) unul de cotitură din perspectiva traficului aerian, când s-au înregistrat o schimbare a profilului pasagerilor, au fost introduse destinaţii noi şi aeronavele au zburat cu mai mulţi pasageri, la fiecare cursă. Astfel, pe aeroportul timişorean s-au îmbarcat/debarcat un număr de 735.469 de pasageri, cu 4,81% mai mult faţă de 2013. Dacă, în perioada anterioară, o pondere mare a traficului de pasageri o reprezenta traficul de tranzit (42% în 2008, scăzând apoi până la 7% în 2013), în 2014, pasagerii locali, îmbarcaţi/debarcaţi din Timişoara şi din regiunile adiacente reprezintă o majoritate covârşitoare (99,91% pasageri locali şi doar 0,09% pasageri aflaţi în tranzit). De asemenea, numărul de zboruri a scăzut faţă de anul precedent de la 11.292 de zboruri la 10.293, dar se poate constata o eficientizare a curselor şi o creştere a gradului de ocupare a aeronavelor cu 14%.
‘Această tendinţă se regăseşte la nivel mondial, prin optimizarea numărului de zboruri pentru a avea un grad de încărcare cu pasageri a fiecărei aeronave cât mai ridicat, în funcţie de profilul pasagerilor, de destinaţii şi de aeronavele cu care se operează, (aeronave cu capacitate mare, eficienţă crescută). Aceste schimbări au fost determinate în special de principiile de eficienţă economică care guvernează politica comercială a companiilor aeriene, prin creşterea ponderii zborurilor de tip low-cost şi în acelaşi timp prin restructurarea modelului de afaceri al companiilor aeriene regionale. Aceste principii s-au manifestat evident şi la Aeroportul Timişoara’, spune Daniel Idolu, directorul Aeroportului Internaţional Timişoara.
Wizzair a transportat 53% din pasagerii de la Timișoara
Ca pondere pe companii aeriene, la numărul de pasageri, Wizzair deţine o cotă de 53% (în creştere faţă de 2013), urmată de compania Lufthansa (în creştere) şi de Tarom (în stagnare). Cea mai mare scădere a avut-o compania Carpatair, cauzată de retragerea de pe piaţa din Timişoara în ianuarie 2014 şi intrarea în insolvenţă.
Cursele charter au înregistrat o creştere mare în 2014, numărul de pasageri înregistraţi în perioada mai-octombrie fiind cu 78% mai mare faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. Antalya a fost destinaţia favorită, însă turiştii s-au îndreptat şi spre trei insule greceşti Skiathos, Zakynthos şi Creta.
În 2014, destinaţiile preferate de pasageri au fost Munchen, Bucureşti, Londra şi Bergamo. Tot în cursul anului trecut au fost incluse şi noi destinaţii: Bruxelles, Bari, Frankfurt şi Memmingen (Munchen Vest), precum şi două noi zboruri de vacanţă, curse charter operate de agenţii de turism spre Zakynthos şi Skiathos.
În prezent, Aeroportul Internaţional Timişoara are 16 destinaţii importante din Europa, dintre care două aeroporturi (Bucureşti şi Munchen) oferă şi zboruri de conexiune. În ceea ce priveşte traficul de marfă, în cursul anului 2014 s-a înregistrat o creştere de 21% faţă de anul precedent, fiind procesate 1937 tone.
Anul 2015 va însemna pentru Aeroportul Internaţional Timişoara o creştere a traficului de pasageri, dar şi destinaţii noi – din luna martie este anunţată deschiderea rutei spre Torino. În permanenţă, administraţia Aeroportului poartă negocieri cu companii aeriene în vederea deschiderii de noi rute accesibile direct din Timişoara. ‘Traficul aerian al unui aeroport este expresia profilului şi dimensiunii economice, sociale şi demografice a regiunii. Companiile aeriene, la fel ca şi aeroporturile, îşi dimensionează afacerea în funcţie de studii de piaţă care sunt în legătură directă cu viaţa economică, socială, sportivă, culturală şi turismul unei regiuni, precum şi în funcţie de interesul şi disponibilitatea locuitorilor regiunii de a se deplasa spre anumite destinaţii (de vacanţă sau de afaceri)’, detaliază Idolu.
Luptă PNL – PSD pentru aeroport
Regiunea geografică deservită de Aeroportul Internaţional Timişoara are un anumit profil, iar companiile aeriene îşi calibrează planul de afaceri şi decizia de a opera la şi de la Timişoara în funcţie de această piaţă. Idolu mai spune că rolul administraţiei aeroportului este de a asigura o infrastructură aeroportuară performantă şi de a negocia condiţiile comerciale de operare în avantaj reciproc. ‘În prezent, Aeroportul Timişoara deţine şi exploatează o infrastructură pe zona de operaţiuni aeriene de cel mai înalt nivel şi a încheiat contracte comerciale profitabile pentru aeroport şi pentru companiile aeriene. O companie aeriană va iniţia sau va dezvolta trafic aerian la Timişoara după principii de eficienţă economică şi nu după considerente politice sau subiective’, conchide Daniel Idolu.
Răspunsul directorul Aeroportului Timișoara vine ca replică la declarațiile senatorului PNL Ben Oni Ardelean, care spune în urmă cu câteva zile că ”rămâne fidel ideii sale potrivit căreia Aeroportul Internaţional ‘Traian Vuia’ din Timişoara trebuie să devină un hub care să atragă cât mai mulţi pasageri, dar şi companiile străine şi investiţiile acestora, având ca scop final dezvoltarea unei puternice reţele internodale în capitala Banatului”, Senatorul mai spunea că a purtat discuţii cu ministrul Transporturilor din Turcia, care au deschis calea pentru înfiinţarea unei curse a Turkish Airline care să lege Timişoara de Istanbul, unul dintre cele mai puternice hub-uri internaţionale din regiune. Pe de altă parte, senatorul liberal susţine că între Bucureşti şi Budapesta trebuie să mai apară un oraş mare, un centru pivotal de infrastructură, de urbanism, de logistică, de transport, iar acesta trebuie să fie Timişoara, întrucât oraşul bănăţean are potenţial şi trebuie obligatoriu să devină un centru internodal. ”Doar în acel moment se poate spune că aeroportul a intrat în business, iar dezvoltarea aeroportului presupune şi dezvoltarea cargo. Fără cargo, un aeroport nu este împlinit. Cargo înseamnă logistică, locuri de muncă, investiţii locale extrem de importante”, declara Ben-Oni Ardelean.
