Fumatul ucide peste 8.000 de bărbaţi şi peste 2.000 de femei, anual
În timp ce Legea 349 din 2002 nu se respectă deloc în baruri şi cafenele, nu numai din Iulius Mall Timişoara, ci din toate localurile de alimentaţie publică din judeţul Timiş, amintim că, în anul 2012, au fost diagnosticaţi cu cancer pulmonar 11.644 români (2.047 femei şi 8024 bărbaţi), cu 8,2% mai mult faţă de anul 2008, conform Federatiei Bolnavilor de Cancer din România-FABC.
Cum ZIUA de Vest a mai scris, la mall-ul din Timişoara se încalcă grosolan dreptul omului la un aer curat.
Măsurile antifumat trebuie intensificate
Mai grav, tot în anul 2012, au murit din cauza cancerului pulmonar 10.071 de români (8.024 bărbaţi şi 2.047 femei), cu 9,6% mai mulţi faţă de 2008. “Cauza acestei evoluţii ameţitoare este una singură: fumatul, iar Guvernul României, la îndemnul Ministerului Economiei, nesocoteşte suferinţa sutelor de mii de români ce au afecţiuni produse de fumat, cifrele de mai sus fiind doar un exemplu de necontestat pentru impactul pe care îl are consumul de tutun asupra noastră, a tuturor cetăţenilor români”, a declarat Cezar Irimia, preşedintele FABC.
În perioada 2005 – 2010, România a implementat mai multe măsuri care s-au adresat în special fumătorilor: să-i încurajeze, să-i ajute, pe alocuri chiar să-i forţeze să renunţe la fumat (vezi creşterea preţului).
Rezultatele se văd: fumează mai puţini români (de la 30,9% fumători zilnic în 2008, s-a ajuns la 24,3% în 2011), oamenii sunt mai informaţi despre efectele fumatului, iar mortalitatea prin boli cardiovasculare datorată fumatului este în scădere (de la 28.146 decese în 2005 la 26.432 decese în 2010). Mai mult, încasările la buget din accize s-au dublat: de la 3,1 miliarde lei în 2007 la 7,72 miliarde lei, în 2012. Aşadar, calea pe care a ales-o România în 2005 – de a aplica recomandările Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii privind combaterea fumatului – a dat roade.
Datorită remanenţei substanţelor cancerigene în organismul fumătorului, riscul de cancer pulmonar scade foarte lent şi foarte puţin. De aceea, atâta timp cât continuă să crească rata îmbolnăvirilor prin cancer pulmonar, înseamnă că măsurile de descurajare a fumatului trebuie intensificate.
De ce.. ?
«De ce, atunci, să schimbăm ceea ce s-a dovedit eficient, în loc de a îmbunătăţi şi chiar a accelera procesul? Răspunsul îl găsim în afirmaţia domnului ministru al economiei: «Susţinem directiva, dar în aşa fel încât să nu fie afectată industria tutunului!”. Cum directiva Comisiei Europene are ca scop descurajarea debutului fumatului şi se adresează în mai mică măsură fumătorilor adulţi, este evident de ce domnul ministru se opune directivei: dacă copiii noştri nu vor mai fuma, atunci industria tutunului va rămâne fără viitor. Dacă tinerii nu vor mai fi atraşi de artificiile pe care le folosesc producătorii pentru a-i amăgi că, de fapt, ţigara nu e chiar atât de rea precum spun adulţii, iar adulţii vor fuma din ce în ce mai puţin deoarece vor pune preţ mai mare pe sănătatea lor, atunci… într-adevăr, ce se va întâmpla cu industria tutunului? Adică, cu cei aproximativ 3.000 de salariaţi din industria tutunului şi cei 350 de fermieri care cultivă 1.500 de ha cu tutun?! Bugetul ţării trebuie, într-adevăr, să fie cât mai mare. Accizele plătite de fumători – şi nu de industrie! – reprezintă, într-adevăr, o parte importantă a bugetului ţării. Dar, după cum ne arată experienţa recentă, poţi obţine sume mai mari pentru buget de la un număr mai mic de fumători. Adică… mai mulţi bani cu mai puţini bolnavi! E firesc să ne întrebăm, atunci: al cui interes îl apără Ministerul Economiei, guvernul ? Al cetăţenilor? E evident că nu, pentru că fumatul chiar îi îmbolnăveşte şi îi omoară prematur pe oameni. Al statului? E evident că nu, pentru că oamenii bolnavi consumă mai multe resurse şi aduc mai puţine venituri. Al primului ministru? Puţin credibil, pentru că, în timp ce premierul se străduieşte să îmbunătăţească imaginea României şi să combată corupţia, domnul ministru al economiei susţine în faţa Europei preeminenţa intereselor industriei tutunului în faţa sănătăţii. O Europă care, în chiar tratatul ei de funcţionare, susţine că toate măsurile luate la nivel comunitar trebuie să ţină cont de interesul sănătăţii cetăţenilor. Şi atunci nu putem să nu ne întrebăm dacă domnul ministru al economiei, în fine, a găsit soluţia la problema care îl frământa în luna februarie: cum să trăiască doar din salariu şi cu toate rigorile opiniei publice», este mesajul FABC.
