Vineri, 27 decembrie, a treia zi de Crăciun, a fost lansată în dezbatere publică Strategia Națională de Sănătate 2014-2020.
„Un angajament pe care ni l-am luat prin Programul de Guvernare, întărit prin Acordul cu FMI, Banca Mondială şi Comisia Europeană, care are ca termen de prezentare publică 31 decembrie 2013”, a declarat Eugen Nicolăescu, ministrul Sănătăţii.
Obiectivul principal al Strategiei este îmbunătățirea stării de sănătate a populației. Aceasta trebuie să se reflecte în creșterea speranței de viață, prevenirea și reducerea îmbolnăvirilor și, implicit, în creșterea calității vieții. Strategia stabilește principalele direcții de politici publice în domeniu, pornind de la întrebarea esențială: Cum vrem să arate sistemul sanitar din România în 2020?
Elaborarea strategiei naționale a pornit de la analiza datelor relevante cu privire la indicatorii demografici, indicatorii stării de sănătate a populației, a resurselor materiale, umane și financiare. De asemenea, analiza a luat în considerare informațiile transmise de către autoritățile locale, care sunt cel mai aproape de cetățeni și cunosc mai bine nevoile locale, precum și consultările cu reprezentanții și beneficiarii sistemului sanitar. Este cea mai amplă consultare pe care o face Ministerul Sănătății la nivelul Consiliilor Județene, pe parcursul a peste 6 luni.
Prevenția este o prioritate care va sta la baza întregii abordări în domeniul sănătății publice.
Direcțiile principale în sănătatea publică sunt:
1. Reducerea incidenței bolilor netransmisibilecare constituie actualmente cauzele majore de morbiditate, dizabilitate și mortalitate – boli cardiovasculare și cerebrovasculare, cancere, bolile sistemului digestiv, aparatului respirator, diabet etc.
2. Reducerea mortalității și morbidității cauzate de bolile transmisibile, a impactului lor pentru individ și societate, iar pe termen lung diminuarea semnificativă a incidenței lor.
Alte domenii prioritare pe care Strategia le evidențiază la capitolul sănătate publică sunt îmbunătățirea stării de sănătate și nutriție a femeii și copilului, sănătatea mintală și bolile rare.
Componente ale obiectivelor strategice enumerate mai sus se regăsesc regrupate în 5 planuri strategice multianuale ale Ministerului Sănătăţii: Planul Naţional de prevenţie; Planul Naţional de control al bolilor oncologice; Planul naţional de control al diabetului; Planul Naţional de control al bolilor cardiovasculare; Planul Naţional de boli rare.
O direcție strategică esențială o constituie asigurarea eficienței și performanței sistemului, o mai bună direcționare a pacientului pe nivele de acces, care să-i asigure rezolvarea problemelor de sănătate cât mai aproape de el și cu cele mai mici costuri.
Viziunea Ministerului Sănătății asupra sistemului de sănătate din România presupune:
• diversificarea şi creșterea eficacității serviciilor de asistență medicală primară;
• extinderea – creşterea complexităţii serviciilor acordate în ambulatoriul de specialitate;
• reevaluarea spitalelor existente, reviziuirea criteriilor de clasificareși reorganizarea pe nivele de competență;
• plasarea în centrul rețelei de spitale a 8 spitale regionale strategice de urgenţăcu înalt nivel de performanță;
• înlocuirea- (remodelarea) ofertei de servicii spitalicești neperformante cu servicii ambulatoriiși servicii de lungă durată sigure și de calitate;
• elaborarea/aprobarea de către Ministerul Sănătăţii la fiecare trei ani a Planului Consolidat de Servicii de Sănătate (PCSS);
• consolidarea sistemului integrat de urgență și continuarea dezvoltării acestuiaprin programe multianuale de dotare;
• dezvoltarea centrelor de permanență, care vor fi parte din sistemul de urgență și a consultațiilor de urgență la domiciliu, în afara orelor de program al medicilor de familie, mai ales în zonele rurale;
• definitivarea implementării sistemului de telemedicinăîntre prespital și spital, precum și între unitățile și compartimentele de primiri urgențe.
Din punctul de vedere al finanțării, Strategia urmărește creșterea sustenabilă a veniturilor destinate sănătăţii prin identificarea de soluții în afara sistemului, dar și prin măsuri pentru creșterea eficienței utilizării banilor:
• elaborarea cadrului normativ pentru introducerea pachetului suplimentar de servicii de sănătate, crearea cadrului legal pentru acordarea de facilităţi fiscale necesare dezvoltării formelor private de finanţare în sănătate;
• elaborarea cadrului normativ pentru schimbarea statutului spitalelor;
• elaborarea cadrului normativ pentru dezvoltarea parteneriatului public-privatîn sănătate;
• revizuirea sistemului de finanţare şi rambursare a serviciilor de sănătate şi controlul costurilor;
• implementarea unui control riguros al cheltuielilor publice, odată cu introducerea de măsuri pentru reducerea plăților informale.
Persoanele şi organizaţiile care vor să trimtă observaţii şi propuneri o pot face la adresa www.ms.ro.
