Acasă Cultura Aşezarea veche de 3.500 de ani de la Corneşti se află din...

Aşezarea veche de 3.500 de ani de la Corneşti se află din nou sub lupa arheologilor

393
DISTRIBUIȚI

Arheologii din cadrul Muzeului Banatului continuă, pentru al treilea an consecutiv, cercetările aşezării de Epoca Bronzului de la Corneşti, judeţul Timiş. “În acest an, cercetarea va dura trei săptămâni. Specialiştii din trei ţări (Statele Unite, Germania şi România) au ca obiectiv scanarea geo-magnetică a întregii suprafeţe pentru a vedea exact cum arată structurile de lemn de sub pământ şi locuinţele din interiorul fortificaţiei şi realizarea analizelor de polen pentru a-şi da seama ce fel de plante creşteau acum 3500 de ani, în Banat”, ne informează Nicoleta Trifan, reprezentantă a Muzeului Banatului din Timişoara. “De asemenea, se va realiza şi topografia zonei pentru a avea o imagine tridimensională a rămăşiţelor construcţiei. Finanţarea acestor cercetări se face de Muzeul Banatului şi de Fundaţia Thyssen din Germania, care a acordat un grant de 30.000 de euro pentru lucrările din 2009”, ne mai informează Nicoleta Trifan. Aşezarea de la Corneşti, fortificaţie din Epoca Bronzului, datată în urmă cu 3.500 de ani, care se pare a fi fost locuită de tracii timpurii, se întinde pe o suprafaţă de 1.800 de hectare şi are patru inele, ultimul urmând să fie cercetat pentru a se stabili cu exactitate dacă face sau nu parte din fortificaţie. Practic cea mai mare fortificaţie de gen din Europa, numai primul val, cel mai mic, ar fi suficient cât să cuprindă cetatea Timişoarei, iar ultimul, cel mai puţin vizibil, trece paralel cu şoseaua Timişoara – Arad. “Acest monument este extrem de important, el îndeplineşte mai mult de jumătate din cerinţele pentru a fi trecut în patrimoniul UNESCO”, a declarat Alexandru Szentmiklosi, directorul santierului arheologic. Cu toate astea, lucrările agricole invazive cu stratificatorul (un plug adânc de 60 cm) riscă să pună în pericol aşezarea, deoarece prin folosirea acestui utilaj se distrug zidurile fortificaţiei. Conform specialiştilor, săpăturile se vor întinde cel mai probabil pe 15-20 de ani datorită complexităţii acestuia. “Şantierul nu trebuie să fie doar un sit de cercetare, el trebuie să fie o şcoală de arheologie pentru tinerii arheologi”, crede Alexandru Szentmiklosi. În prezent, la lucrări participă studenţi din Timişoara, Iaşi, Berlin şi Würzburg. Ei sunt coordonaţi de echipa de cercetare formată din specialişti din Muzeul Banatului Timişoara (prin dr. Alexandru Szentmiklosi), Muzeul de Preistorie din Berlin (prin dr. Bernard Heeb), Dickinson College, Statele Unite (prin prof. dr. Sarah Sherwood), Universitatea I. W. Goethe din Frankfürt (prin prof. dr. Rüdiger Krause) şi Institutul de Arheologie al Academiei Române (prin dr. Florin Gogâltan). În fiecare an, echipa de cercetare a fost sprijinită intens şi de populaţia locale, care a oferit cercetătorilor mâncare, apă şi chiar ajutor cu transportul.

Comentarii

comentarii