După finalizarea verificărilor prin teledetecție a parcelelor agricole, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a observat că mare parte a fermierilor români nu au respectat o regulă esențială impusă de Comisia Europeană. Greșeala cea mai frecventă făcută de mulți fermieri în cererile unice ar anunța retrageri masive de la plată!
Unde apar cele mai multe nepotriviri între ceea ce au declarat fermierii în cererea unică și ceea ce s-a constatat la controlul prin teledetecție? La identificarea fără echivoc a parcelei agricole! Codurile de neconformitate, cum sunt denumite aceste nereguli, atrag tăierea de la plata subvenției a parcelei agricole pe care fermierul nu a identificat-o fără echivoc.
De la începutul apariției ei în regulamentele europene, această sintagmă a dat mari bătăi de cap fermierilor români. Mai mult decât atât, este fixată o abatere a parcelei agricole extrem de mică, de doar 0,75 m.
Pentru localizarea fără echivoc a parcelei agricole și identificarea amplasamentului și conturului acesteia se aplică o toleranță de amplasare, aferentă unei zone tampon calculată în aplicația electronică GIS, de 0,75 m (Ordonanța 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăți directe din agricultură).
Concret, în sistemul IPA, la depunerea cererii unice, fiecare fermier și-a identificat fiecare parcelă agricolă. După verificările prin teledetecție și elaborarea rapoartelor cele mai multe neconformități apar în legătură cu această identificare fără echivoc și cu abaterea de 0,75 m.
Digitizarea făcută de fermier nu corespunde cu măsurătorile efectuate de compania Gauss care se ocupă de verificările prin teledetecție, spun surse din Agenția Națională de Plăți. Aceasta este pricina pentru care se anunță foarte multe respingeri la plată. Mulți fermieri români s-ar putea pomeni fără o parte consistentă din subvenția pe suprafață.
Pentru evitarea unui val de nemulțumiri stârnit în rândul agricultorilor, Ministerul Agriculturii și APIA se gândesc la o soluție: ar putea solicita o derogare de la Comisia Europeană de la identificarea fără echivoc a parcelei agricole. Sintagma nu se potrivește deloc cu realitatea românească, fără a mai pune la socoteală acea toleranță de doar 0,75 m. Ca să se încadreze în această toleranță, un fermier trebuie să dețină aparatura performantă și ochiul vigilent al unui topograf.
Ori, se știe că în România terenurile agricole sunt fărămițate. Sunt multe exploatații agricole extrem de mici, între 1 ha și 5 ha, mai degrabă ar putea fi numite gospodării țărănești. Este dificil să i se ceară unui agricultor, care lucrează atât de puțin teren, să măsoare cu precizie matematică parcelele agricole pentru care solicită subvenții, explică agroinfo.ro.
Dacă se va cere derogare de la Comisia Europeană, va fi nevoie, probabil, și de modificarea legislațieie naționale, a Ordinului ministrului agriculturii 619/2015 pentru aprobarea criteriilor de eligibilitate, condițiilor specifice și a modului de implementare a schemelor de plăți și, probabil, a Ordonanței subvențiilor. Imediat după elaborarea sa de către Ministerul Agriculturii, Ordinul 619 a fost modificat de vreo două ori la presiunea liderilor fermierilor.
