Ajunul Crăciunului sârbesc. Ritualul aprinderii “badnjakului”

Cea mai numeroasă comunitate de sârbi din România, care trăieşte în judeţul Timiş, sărbătoreşte Crăciunul după calendarul vechi. Diseară, în Ajunul Crăciunului, în curtea celor 55 de biserici (trei biserici în Timișoara) şi în cele cinci mănăstiri sârbeşti din România se va aprinde în această seară “badnjakul”, stejarul ale cărui scântei semnifică bogăţie.

 

„Badnjakul este o ramură de stejar pe care o aducem în curtea bisericii, o aprindem. Semnifică puterea credinței noastre, care este precum stejarul, o esență tare. Iar esența credinței noastre este Dumnezeu. Aceste tradiții nu au o importanță deosebită decât dacă se completează și se confirmă în slujba bisericii, și anume în Sfânta liturghie. Acolo conștientizăm că Hristos s-a născut. Despre asta este vorba la Crăciun. Paiele presărate în biserică și în casele oamenilor reprezintă locul unde s-a născut mântuitorul nostru Isus Hristos. Știm că s-a născut în ieslea din Bethleem”, spune preotul paroh Milan Mijokovici de la Catedrala Ortodoxă Sârbă din Piața Unirii.

 

În această seară, sârbii își urează „Hristos se rodi” (Hristos s-a născut). Duminică, în prima zi de Crăciun, vor pune pe masă friptura numită „pecejnica”, iar prăjitura tradiţională pentru aceste sărbători este „cesnica”, care un bănuţ în el.  

 

Revelionul după calendarul vechi va avea loc peste o săptămână, în 13 ianuarie.

Conform recensământului din 2022, numărul sârbilor din România a scăzut la 10.058 (în urma recensământului din 2011 erau în jur de 24.000).

 

Alături de sârbi, sărbătoresc Crăciunul după calendarul Iulian şi etnicii ucrainieni, lipovenii ruşi şi armenii din Banat.