Vom mai asculta şi Variaţiunile pe o temă rococo op.35 pentru violoncel şi orchestră de Piotr Ilici Ceaikovski.
În 1905 Ravel a compus 5 piese pentru pian sub titlul de „Oglinzi” .
Concert-maestru Mircea Tătaru a explicat că a treia piesă a fost orchestrată de Ravel în 1906, sub denumirea — O barcă pe ocean. A patra piesă, Alborada del gracioso, are şi ea o versiune pentru orchestră care a fost creată în 1918 şi pe care o vom asculta vineri în concert. Muzicologii traduc în mod curent această lucrare drept „Cântecul de dimineaţă al unui bufon”. Prietenul şi biograful lui Ravel, un fost elev, Alexis Roland-Manuel, descria lucrarea ca fiind aceea în care fluctuaţiile melodice sunt în contrast cu virtuozitatea uscată şi muşcată a satirei. Atmosfera nu este departe de înţelepciunea spaniolă din timpul lui Cervantes, Calderón sau Lope de Vega.
Să mai amintim faptul că fiecare parte din suita pentru pian are câte o dedicaţie. Alborada del gracioso a fost dedicată lui Michel-Dimitri Calvocoressi, critic muzical şi unul dintre cei mai mari admiratori ai lui Ravel.
Violoncelistul Anton Niculescu ne va dezvălui frumuseţea Variaţiunilor rococo. Până la începutul primăverii lui 1877, când a terminat această lucrare concertantă, Ceaikovski nu prea a fost atras de lucrările în formă de variaţiuni. O singură piesă pentru pian, op.19 nr.6, fusese scrisă folosind această modalitate de a compune. Problema majoră care se pune este ca variaţiunile, care se bazează pe o temă comună, să prezinte diversitate, să stârnească interesul, să nu fie monotone. Acest pericol Ceaikovski l-a evitat datorită măiestriei sale desăvârşite. A mai reuşit să creeze mici pasaje cu rol de punte de la o variaţiune la alta.
Maurice Ravel a dorit, în 1906, să aducă un omagiu lui Johann Strauss Jr., compunând un vals pe care l-ar fi intitulat Viena. Proiectul iniţial a fost modificat după ce Ravel a participat activ la Primul Război Mondial. Sub noul nume, La valse, este un vals metamorfozat de ororile războiului, deformat de negura care se aşterne pe omenire, dar şi un manifest în ritm de vals contra celei mai stupide şi dezechilibrante acţiuni omeneşti: Războiul.
La final vom asculta Bolero. Această piesă orchestrală atât de faimoasă este unică în muzica simfonică. Ravel, cu o sclipire de geniu, a creat aproape din nimic, o pagină strălucitoare în universul muzicii. El prezintă de nouăsprezece ori aceaşi temă, nu-i modifică ritmul, nu face variaţiuni, nu continuă cu dezvoltări tematice, nu apelează la modulaţii-cu excepţia ultimei reveniri, foloseşte doar gradarea măiastră a tensiunii muzicale printr-un crescendo continuu, cu adăugarea treptată a tuturor instrumentelor orchestrei, ducând muzica până la paroxism –a conchis Mircea Tătaru.
Dirijorul concertului va fi maestrul Gheorghe Costin.
Comentarii
comentarii
