La 96 de ani de la acel moment, istoricul Vasile Dudaş relatează despre nume de bănăţeni care au avut un rol deosebit de important în actul unificării. Printre aceştia se numără Valeriu Branişte (redactor la ziarul „Tribuna” din Sibiu, iar după 1894 a preluat conducerea ziarului „Dreptatea”, care se publica la Timişoara) şi Bredicenii lugojeni.
„Valeriu Branişte era un mare luptător pentru unitatea naţională, a fost publicist în Lugoj, iar în casa lui a apărut ziarul „Drapelul”, care s-a editat în perioada 1900-1920. După Unire, Branişte a fost numit şef al Resortului de Culte şi Instrucţiune Publică din cadrul Consiliului Dirigent al Transilvaniei, iar în 1919, Academia Română l-a proclamat membru de onoare”, spune Vasile Dudaş.
Muzeul Banatului din Timişoara deţine documente inedite care aparţin bibliotecii personale a Bredicenilor din Lugoj, care relevă faptul că şi bănăţenii şi-au adus contribuţia la Marea Unire a Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu patria-mamă. Între acestea se află şi o scrisoare pe care Caius Brediceanu, fiul lui Coriolan Brediceanu, i-a trimis-o fratelui său, Tiberiu, în care exprimă entuziasmul acelor momente. Caius Brediceanu a fost numit notar al şedinţei istorice care s-a desfăşurat în Sala Unirii din Alba Iulia, la care delegaţii bănăţeni şi-au exprimat acordul cu privire la întregirea României Mari.
Un alt bănăţean care a militat pentru Unirea din 1918 a fost bunicul lui Gheorghe Ciuhandu, fost edil-şef al oraşului Timişoara. Acesta era preot unionist şi fusese delegat din partea consistoriului Arad la marele moment al votării Unirii, iar din memoriile sale răzbate nesupunerea preoţilor ortodocşi români din Banat faţă de poruncile Curţii Imperiale Austro-Ungare. Pentru curajul său, preotul urma să fie condamnat la ani grei de închisoare de autorităţile austro-ungare, dar a fost salvat de Marea Unire.
Luni dimineaţa, manifestările încep în faţa Palatului Administraţiei, când vor defila reprezentanţi ai Ministerului Apărării Naţionale (352 de militari şi 35 de mijloace auto), cei ai Grupării Mobile de Jandarmi (174 de jandarmi şi 14 mijloace auto), ai Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Banat (115 pompieri militari şi 15 mijloace auto), ai Poliţiei de Frontieră (28 de poliţişti şi 14 mijloace auto), dar şi arsenal demonstrativ de la SRI (cu două persoane şi un mijloc auto), Poliţia Timiş (40 de poliţişti şi 13 mijloace auto), Penitenciarul Timişoara (15 persoane şi 5 mijloace auto), Poliţia Locală Timişoara (26 de agenţi şi 14 mijloace auto).
În acest an, la tradiţionala paradă militară se vor adăuga şi exerciţiile demonstrative de intervenţie ale Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Timiş, ISU,,Banat”, ale Grupării Mobile de Jandarmi, Penitenciarului Timişoara şi ai Brigăzii 18 Infanterie Banat.
După prima parte, care trimite cu gândul mai mult la trecut, la partea de istorie a bănăţenilor, programul se va muta
în Piaţa Operei, unde Primăria organizează o serie de evenimente care debutează cu tradiţionala muzică de fanfară prezentată de formaţia timişoreană Big Band (ora 17.00), punctul culminant reprezentându-l aprinderea iluminatului public festiv de sărbători, dar şi inaugurarea celei de-a VIII-a ediţii a Târgului de Crăciun din centrul oraşului.
Manifestările dedicate Zilei Naţionale a României se vor încheia cu superbul foc de artificii din faţa Catedralei Mitropolitane (ora 22.00).
Comentarii
comentarii
