Pe 6 ianuarie, credincioşii prăznuiesc Botezul Domnului sau Boboteaza, care aminteşte de botezul pe care l-a primit Domnul Iisus Hristos în apa Iordanului, de la Înaintemergătorul Ioan, şi când Duhul Sfânt a coborât asupra Sa în chip de porumbel, iar din cer s-a auzit Glasul Tatălui: ‘Acesta este Fiul Meu cel iubit, întru Care am binevoit!’
Sărbătoarea Bobotezei este amintită din secolul al II-lea, la început fiind prăznuită împreună cu Naşterea Domnului, pe 6 ianuarie, pe stilul vechi.
Începând cu secolul al IV-lea, cele două sărbători au fost despărţite: 25 decembrie s-a fixat Naşterea Domnului şi pe 6 ianuarie, Botezul Domnului.
Începând cu Botezul Său, la vârsta de 30 de ani, vârsta maturităţii la evrei, Hristos iese din umbră şi începe să propovăduiască. În Botezul Domnului stau începutul şi temeiul Sfintei Taine a Botezului creştin.
La Bobotează se sfinţesc toate apele.
În ajunul şi in ziua de Bobotează, în toate bisericile ortodoxe, cu puterea Duhului Sfânt, la rugăciunile arhiereilor şi ale preoţilor se sfinţeşte Agheasma Mare, cu mari puteri tămăduitoare şi alugătoare ale duhurilor rele. Agheasma Mare este folosită în Ajunul Bobotezei la sfinţirea casele credincioşilor şi a locuitorilor acestora. Tot cu ea se stropesc şi lucrurile care trebuie binecuvântate sau sfinţite.
OBICEIURI DE BOBOTEAZĂ
În Ajunul Bobotezei, tinerele de măritat îşi pun sub pernă un fir de busuioc, urmând să-şi viseze sortitul. Dacă nu vor visa pe nimeni, mai pun un fir de busuioc şi anul viitor. * Fetele care cad pe gheaţă în ziua de Bobotează pot fi sigure că se vor mărita în cursul anului. * De Boboteaza sunt interzise certurile în casă, între membrii familiei, şi nu se dă nimic din casa, nici măcar cu împrumut. De asemenea, în această zi nu se spală rufe, pentru că apele sunt curate şi sfinţite. * Copiii mici nu se bat şi nu se ceartă de Bobotează, pentru că vor face bube peste an (vărsat de vânt). * De Bobotează de mănâncă piftii pentru a fi sănătoşi tot anul; se mănâncă fasole, pentru a fi un an mănos. * Dacă plouă de Bobotează, urmează o iarnă lungă, iar de va fi timpul frumos, şi vara va fi frumoasă. Dacă bate crivăţul, este semn că vor fi roade bogate, iar dacă va curge apa din streaşină, se va face vin bun. Dacă pomii sunt îmbrăcaţi în promoroacă, va fi belşug şi sănătate şi rodul copacilor bogat. * Spre dimineaţa zilei de Bobotează, se spune că animalele din grajduri vorbesc despre locurile unde ar putea fi ascunse comorile.
