„Noi am încercat să aducem o paletă cât mai mare de ofertanţi culturali, dar şi de produse gastronomice care sunt tradiţionale, cu demonstraţii culinare (…). Pentru cei care doresc să prepare acasă astfel de produse tradiţionale, vom edita o carte de bucate cu bucate tradiţionale din Banat, pentru a facilita accesul în restaurante şi în oferta gastronomică a acestora, a unor mâncăruri tradiţionale, gătite după reţete tradiţionale”, a declarat prof. univ. dr. Corina Răceanu, de la Universitatea de Vest Timişoara.
În cadrul Târgului expun produse în jur de 70 de meşteşugari şi artizani din comunităţile aflate în cele şapte areale de dezvoltare din România cuprinse în studiu (Recaş-Herneacova, Făget, Caransebeş, Herculane, Dubova) şi din Serbia (Kikinda şi Uzdin), Bunicuţele din Uzdin au venit cu zeci de lucrături de mână, oprege, ilice, cămeşi, cilimituri, pieptare, urzare, catrinţe, poale, toate cusute manual în culori vii, care le dă nota specifică, broderii fine în borangic sau bumbac, papuci ce casă croşetaţi din lână sau bumbac gros, obiecte decorative împletite în şezătorile din nopţile din Postul Crăciunului, vase decorative din ceramică pictată manual cu motive naive şi alte multe lucrături care-i răpesc pe vizitatori.
„Eu am început să lucrez de la 15 ani, pentru că până atunci m-am dus la şcoală. Bunica mea m-a învăţat să fac toate felurile de lucrături de mână, doar la război nu am ţesut. La rândul meu, mi-am învăţat fiica – absolventă de Drept şi care lucrează la Radio Novi Sad – şi nepoţii să iubească tot ce e românesc. În satul nostru, Uzdin, fiecare trebuie să aibă mai multe rânduri de straie, pentru diferite trebuinţe: de port zilnic la lucru, la câmp, pentru zile de sărbătoare, pentru biserică, pentru jelit, pentru dus la joc. Mai mult lucrăm în şezători, în serile de iarnă, acum noaptea e lungă. Folosim culori aprinse, ‘de Uzdin’, care ne fac cunoscuţi peste tot. În satul nostru lucrăm, de exemplu, cu opt nuanţe de verde, de la verde-negru până la verde crud, verde aprins, verde pal, verde-galben, verde stricat, verde-becăresc, verde-jandari, fiecare pentru o anumită ocazie şi în funcţie de vârstă. Fetele tinere poartă culori mai vii, iar cele mai în vârstă mai pastelate. Mai avem două feluri de straiţe (traiste, n.r.) ale miresei, una mai mică, pe care o poartă mireasa şi în care se află fleaşa (sticlă plată, n.r.) cu răchie din care li se dă oaspeţilor să bea, şi una mai mare, care le va fi dată naşilor, plină cu şuncă, ouă, tablă de slănină şi alte mâncăruri”, spune Maria Sârb, una dintre bunicuţele din Uzdin.
Pe lângă lucrăturile de mână standurile Târgului sunt pline de produse sută la sută naturale cu gust unic: brânzeturi de capră dar care nu au miros respingător, brânză de oaie din zona Domaşnea-Caransebeş, caşcavaluri şi brânzeturi de oaie şi vacă cu cheag natural, răchie şi pălincă de cireşe, de prune sau de pere de la Corneacova, Fârliuc, Armeniş, mălai în ţest bănăţean, must şi vinuri de Tirol, cârnaţi de casă, caltaboş, tobă, jumări, dulceţuri şi siropuri de zmeură şi de cireşe, diverse sortimente de miere de albine, cremă de brânză cu mărar, cârnaţi în untură, iahnie de fasole, piftii de porc, salată de ghebe, costiţă fiartă cu boia, zacuscă tradiţională, cozonaci.
Un alt stand care a atras zeci de vizitatori a fost cel în care era expusă celebra brânză de Mokrin, produsă de familia Bojka Plavsici din localitatea Mokrin. „Este o afacere de familie de peste 70 de ani; de 20 de ani lucrez eu în acest domeniu, de când am terminat Facultatea de Agronomie. Producem câte două tone de sortimente din brânză pe zi şi o distribuim. Avem cereri din Rusia, dar ei vor cantităţi mai mari. Dorim să pătrundem şi pe piaţa din România, dar sunt aceste diferenţe de legislaţie vamală, pentru că noi nu suntem, încă, în Uniunea Europeană. Am deschis un magazin şi la graniţa cu România (Nakovo), dar e greu să intrăm în România; sunt norme foarte dure impuse de UE. Preţurile sunt mai bune la noi decât cele de pe piaţa unională”, a declarat pentru AGERPRES Bojka Plavsici.
Târgul, care rămâne deschis până duminică, este organizat de Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură (CCIA) Timiş, în parteneriat cu Universitatea de Vest Timişoara (UVT), Institutul Intercultural Timişoara şi Primăria Oraşului Kikinda (Serbia).
Comentarii
comentarii
