Europarlamentarul liberal Cristian Buşoi cere Guvernului României să urmărească discuţiile din Parlamentul European pe tema ACTA (Anti-Counterfeiting Trade Agreement – Acordul Comercial împotriva contrafacerii) şi să explice clar cetăţenilor României conţinutul acordului. Asta pentru ca românii să primească răspunsurile necesare întrebărilor pe care şi le pun, dar şi pentru a risipi unele temeri nejustificate. Deputaţii liberali din Parlamentul European au participat, miercuri, la o întâlnire informală cu reprezentanţii Comisiei Europene, care au fost implicaţi direct în negocierile pe subiectul ACTA. Întâlnirea a avut loc cu scopul de a răspunde deputaţilor la nelămuririle pe care le au în privinţa acordului semnat, dar şi în perspectiva viitoarei proceduri de ratificare, care ar urma să aibă loc în luna iunie. Parlamentarii europeni au primit numeroase mesaje de îngrijorare de la cetăţenii europeni, inclusiv români, aceştia exprimându-şi temerea creată de impactul acordului asupra libertăţii internetului. „Una dintre problemele ridicate de deputaţii liberali a fost lipsa unei strategii de comunicare a comisiei cu cetăţenii europeni despre ACTA, astfel încât aceştia să fie informaţi clar despre CE ESTE ACTA, ce acoperă şi mai ales CE NU ESTE ACTA. Reprezentanţii comisiei s-au angajat să facă eforturi în acest sens, inclusiv pe reţelele sociale. De asemenea, comisia a răspuns temerilor legate de restricţionarea drepturilor fundamentale şi a libertăţii internetului, precizând că ACTA vizează combaterea violării drepturilor de proprietate intelectuală la scară largă, cu scop comercial, nicidecum hărţuirea consumatorului individual”, spune europarlamentarul Cristian Buşoi. Liberalul a votat în favoarea a două rezoluţii adoptate pe acest subiect de către Parlamentul European, în martie 2010 şi noiembrie 2010, prin care se solicita comisiei respectarea câtorva jaloane în negocierile cu celelalte părţi ale acordului. PE a cerut, în special, o analiză de impact, care să se axeze pe consecinţele implementării ACTA asupra drepturilor fundamentale şi a protecţiei datelor. În al doilea rând, PE a subliniat că, în niciun caz, acordul nu trebuie să introducă restricţii în liberul acces la internet, printr-un eventual sistem de răspuns gradual ("3 strikes") şi că trebuie să respecte principiile legislaţiei europene în vigoare, în materie de telecomunicaţii, protecţia datelor şi a vieţii private.
(5).jpg)
