În ceea ce privește mișcările de aeronave (aterizări și decolări) cifra pentru prima jumătate a acestui an este de 110.228. În același interval pe aeroporturile din România au fost îmbarcate și debarcate peste 18.000 de tone de marfă.
Anul Capitalei Culturale Europene nu a adus la Timișoara fluxul de turiști pe care îl așteptau organizatorii de evenimente. Cu doar 180.000 de turiști în primele șase luni ale anului, Timișoara abia atins nivelul care era înregistrat în 2019. La toate acestea se adaugă concurența aeroporturilor internaționale din Budapesta și Belgrad, concurente directe pentru cel timișorean. În aceste condiții, alte două aeroporturi regionale, cel de la Cluj și cel de la Iași, au depășit un milion de pasageri în primele 6 luni.
Dacă Aeroportul Otopeni e departe, cu peste șase milioane de pasageri operați, cel din Clujul a atins 1,48 milioane de pasageri, iar cel Iași, profitând de consecințele războiului din Ucraina, a ajuns la 1,042 milioane de pasageri. Timișoara urmează, dar la mare diferență, cu 620.187 pasageri. Aeroportul din Timișoara nu a reușit să atingă nici măcar numărul de pasageri din 2019, respectiv 714.607.
În cazul transportului intern de pasageri, Clujul este pe locul doi, cu 148.230 de pasageri, după care urmează Timișoara, cu 138.775 pasageri operați, aproape dubli față de Iași, cu doar 77.188 de pasageri pe curse interne.
În schimb, Timișoara stă bine la transportul de mărfuri pe cale aeriană, fiind pe locl trei, după Cluj, dar la mare distanță de București.
Comentarii
comentarii
