În România apar periodic discuţii despre folosirea termenilor „ţigan” şi „rom”. Unele articole din presă au lăsat impresia că termenul „ţigan” a fost interzis, iar folosirea lui ar putea fi pedepsită cu amenzi usturătoare din partea Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD).
Chiar şi primarul Timişoarei, Nicolae Robu, a fost avertizat în această privinţă după câteva rânduri scrise despre ţiganii din Timişoara pe reţeaua de socializare Facebook.
Adevăr sau legendă urbană? Cert e că nu există nicio lege care să interzică termenul „ţigan”. Istvan Haller, purtătorul de cuvânt al CNCD, a explicat, pentru ZIUA de Vest, felul în care instituţia interpretează problema „ţigan” vs „rom”.
„Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării a emis un document în urmă cu mai bine de trei ani, în care am spus că utilizarea termenului de ţigan în sine nu reprezintă o discriminare. Nu încalcă dreptul la demnitate al persoanelor, întrucât acest termen este folosit inclusiv de unii membri ai comunităţii, care nu vorbesc limba romani şi nu ştiu exact care e situaţia. Deci utilizarea pură a termenului nu reprezintă o discriminare. Apare problema de discriminare doar dacă se utilizează în termeni peiorativi, de exemplu «nişte ţigani au furat nu ştiu ce» şi aşa mai departe. În acel caz, putem să constatăm că reprezintă o discriminare, ca şi cum s-ar zice despre nişte români că au furat ceva, când apartenenţa etnică nu are nicio relevanţă. Este mai politicos să folosim termenul de rom, dacă aşa doreşte comunitatea, aşa cum şi mie îmi place mai mult dacă sunt numit maghiar şi nu ungur. Dar vă daţi seama că dacă cineva mă numeşte ungur nu mă supăr. E vorba doar de o modalitate mai elegantă de a numi o comunitate, aşa cum doreşte comunitatea respectivă şi nu cum doresc cei din afara comunităţii. Dar, repet, nu reprezintă o discriminare termenul de ţigan”, a declarat Haller.
Purtătorul de cuvânt al CNCD a explicat şi felul în care sunt aplicate sacţiunile pentru discriminare. „Dacă noi primim o petiţie, analizăm dacă modul în care a fost utilizat termenul a fost peiorativ sau pur şi simplu ca o denumire a unei comunităţi etnice. Dacă s-a folosit ca denumirea unei comunităţi etnice, e nediscriminatoriu. De exemplu, «în cartierul X locuiesc în majoritate ţigani» nu reprezintă o discriminare, pentru că se foloseşte absolut neutru. Dar dacă se spune că «ţiganii au obiceiul de a fura», în momentul respectiv se foloseşte ca termen peiorativ şi se poate sancţiona cu amenzi contravenţionale de către Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării”, a mai declarat Istvan Haller.
Despre CNCD
Conform descrierii de pe propriul site, Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării este autoritatea de stat autonomă, sub control parlamentar, care îşi desfăşoară activitatea în domeniul discriminării. Consiliul este garant al respectării şi aplicării principiului nediscriminării, în conformitate cu legislaţia internă în vigoare şi cu documentele internaţionale la care România este parte. Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării funcţionează în baza Ordonanţei Guvernului nr. 137/2000 republicată, privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare.
