Celebrul trunchi de stejar tânăr (badnjak) va fi aprins în curtea Catedralei Ortodoxe Sârbeşti din Piaţa Unirii. Tradiţia spune că lemnul îl simbolizează pe Isus Hristos și intrarea sa în lume, dar amintește şi de lemnul cu care Iosif a făcut foc pentru a-l încălzi pe prunc. După arderea badnjak-ului, sârbii intră în biserică, unde are loc slujba și un concert de colinde. Anului Nou va fi în noaptea dintre 13 și 14 ianuarie, iar Boboteaza, în 19 ianuarie. Și de Crăciun și de Revelion, la Restaurantul Loyd Timișoara va fi chef mare.
În România sunt peste un milion de creștini de rit vechi și aproximativ 200 de biserici. În creştinism există două calendare: Calendarul Iulian şi Calendarul Gregorian. Cel de-al doilea reprezintă varianta îndreptată a primului. În 1582 s-a făcut această îndreptare, atunci când s-a constatat că vechiul calendar avea o întârziere de zece zile. Bisericile apusene au adoptat calendarul nou imediat. În Răsărit, trecerea la calendarul îndreptat, sau la stilul nou, s-a întâmplat mult mai târziu. Biserica Ortodoxă Română a făcut-o în 1924, când diferenţa ajunsese la 13 zile. Alte biserici ortodoxe au rămas însă pe stilul vechi. Este cazul bisericilor rusă, sârbă, ucraineană, a Patriarhiei Ierusalimului şi al monahilor de la Muntele Athos. Toate aceste biserici sărbătoresc Naşterea Domnului cu o întârziere de 13 zile faţă de stilul nou.
Comentarii
comentarii
