Culturile agricole de primăvară semănate în judeţul Timiş arată foarte bine pentru actuala fază de vegetaţie, dar este nevoie de ploaie pentru a nu compromite recolta la grâu, porumb şi triticale, a declarat miercuri pentru AGERPRES conf. dr. ing. Doru Petanec, directorul Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR) Timiş.
„Orzul este gata, mai e nevoie de vreo săptămână de soare bun şi se poate recolta, va fi o producţie frumoasă. Grâul necesită o mică ploaie, pentru că acum este bobul în lapte, la început de coacere, şi pentru umplerea bobului este nevoie de apă. Floarea soarelui e chiar frumoasă, dar îi trebuie şi ei o ploaie, pentru că acum se înalţă. Porumbul arată bine, dar i-ar sta şi lui bine cu o ploaie. Nu putem estima producţii la hectar, pentru că se pot întâmpla multe, dar pentru actuala perioadă de vegetaţie, arată bine. Dacă vine o ploaie-două în luna iunie, va fi bine. Rapiţa e terminată, se coace, nu mai e aşa de frumoasă ca acum doi ani, dar nici ploaia nu-i mai rezolvă nimic”, afirmă Doru Petanec.
Cele mai uscate zone sunt pe arealurile din Gătaia, Tomnatic şi Sânnicolau Mare, dar şi în restul judeţului e nevoie de o ploaie liniştită în următoarele zile.
Potrivit specialistului, nu se poate vorbi despre secetă, deocamdată, iar faptul că nu au fost ploi în această primăvară are şi partea bună, pentru că nu au apărut dăunătorii şi culturile sunt curate şi sănătoase.
„Nu sunt boli, cultura este foarte curată, pentru că nu au fost ploi şi nu s-au dezvoltat dăunătorii. Dacă era alternanţă de ploaie – soare, apăreau manele la floarea soarelui, la legume, dar vremea a fost stabilă şi nu au apărut afidele (dăunători, păduchii) la floarea soarelui, la soia şi la grâu. Oarecum, vremea uscată a fost şi benefică”, explică directorul DADR Timiş.
Culturile legumicole se prezintă bine acolo unde sistemele de irigaţie funcţionează, problema cea mai mare fiind în pomicultură, deoarece în martie, când soiurile timpurii de pomi fructiferi erau înfloriţi, au fost câteva nopţi de îngheţ care i-a afectat. „La pomi e problemă, nu prea avem cireşe şi caise anul acesta, pentru că a fost îngheţul la începutul primăverii câteva zile, iar speciile şi soiurile timpurii au fost afectate. De aceea am ajuns să avem cireşe în luna lui Cireşar cu 12 lei kilogramul, nefiresc”, a adăugat Petanec.
De remarcat, faptul că suprafeţele agricole cultivate au rămas sensibil egale cu cele de anul trecut, uşor mai mici, schimbându-se ca raport suprafeţele de culturi. Astfel, grâul se cultivă pe 135.000 de hectare, cu 10.000 de hectare mai puţin decât anul trecut, în schimb a crescut suprafaţa cultivată anul acesta la triticale, de la 1.000 de hectare la 2.500 de hectare anul acesta.
„Suprafeţele au rămas tot în circuitul agricol, dar s-au schimbat culturile. Probabil că fermierii au considerat că le este mai favorabilă o altă cultură. La orzoaică a rămas la fel, 2.800 de hectare, porumbul a crescut uşor, la 180.000 hectare, faţă de cele 175.000 de hectare anul trecut, la soia avem uşor mai mult faşă de anul precedent, la fel şi la floarea soarelui, iar la rapiţă aproape s-a dublat suprafaţa acum, la fel ca şi la sfecla de zahăr, unde avem cu peste 200 de hectare mai mult”, a detaliat directorul DADR Timiş.
