Acasă Eveniment Cuvânt către membrii Adunării Eparhiale

Cuvânt către membrii Adunării Eparhiale

371
DISTRIBUIȚI

nicolae corneanuPărintele Dumitru Stăniloae zice că în fața lui Dumnezeu suntem răspunzători nu numai pentru propria ființă, ci și pentru ființa neamului, lăsată și ea de la Dumnezeu.
La ceas de cumpănă, în pașii ce vor determina alegerea Înaintestătătorului Mitropoliei Banatului, se cuvine să cumpănim și noi, toți cei cărora ne pasă, CARE AR FI NEVOILE TIMIȘOAREI și BANATULUI?

Toți știm că Binele nu vine de oriunde, ci de acolo de unde ARE SĂLAȘ BINELE, de unde se face Binele, de unde se dorește Binele. Pentru ca Binele să se manifeste trebuie să-i facem loc în noi, manifestându-l apoi între noi.

Sunt voci care spun că oricare, și cei nedoriți pentru faptele lor de până acum, pot face lucruri bune. Oare?  Sigur, fiecare om are dreptul unui ”Drum al Damascului”, dar putem risca?

Putem oare să ne permitem, avem dreptul  să riscăm a ne pronunța în favoarea unuia sau altuia, care până acum, acolo unde sunt, au dezbinat, au jignit, au încălcat canoane ale Bisericii, cutume locale și reguli minimale ale Bunei Cuviințe?

Dacă hotărârile noastre se referă numai la noi înșine și produc efecte numai asupra noastră înșine, cel mult asupra familiilor noastre, poate că ar fi mai usor de acceptat să fim nesăbuiți, dar atunci când hotărârile noastre, prin poziția ce-o reprezentăm, afectează interese largi, cu efecte profunde și pe termen lung, categoric, nu mai putem fi superficiali, neglijenți sau influențați de solicitări ori presiuni – de oriunde ar veni ele, fiind flagrant neconforme cu ÎNVAȚĂTURA DOMNULUI – interesele Bisericii Lui Dumnezeu, propria noastră conștiință – nu propriul și egoistul interes nefericit de moment – înșelând  așteptările oamenilor ce și-au pus încrederea în buna cuviință, discernământul și presupusa noastră bună credință.

ÎPS Nicolae al Banatului, Domnul să-i facă parte bună în Rai! prin strădania sa de mai mult de jumătate de veac, în Arhipăstorirea Mitropoliei Banatului, a reușit, cu înțelepciune și pace, să facă prin Prestanța Smerită, ca Înaintestătătorul Mitropoliei Banatului, să fie natural recunoscut Lider Spiritual al Timișoarei și Banatului!

De fiecare dată, de Nașterea Domnului, la Anul Nou și Paste, mai ales, dar și cu diverse alțe prilejuri, reprezentanții tuturor Cultelor din Banat, inclusiv președintele Comunității Evreiești, veneau să-și prezinte prețuirea, Înaltului Nicolae.

Nu uitați, frați întru Domnul, că nu ne putem permite să dăm cu piciorul în ceea ce s-a construit cu credință, întelepciune și trudă în atâția ani, în folosul tuturor, făcând Lucrarea Domnului!   

Dumneavoastră, cei ce mâine, 07 noiembrie 2014, ca membri cu drept de vot ai Adunării Eparhiale Extinse, se cuvine, în fața Domnului, a propriei conștiințe și întelegând că o faceți și în fața locuitorilor întregului Banat și pentru ei, e nevoie să vă ridicați la nivelul așteptărilor atâtor oameni ce-și pun nădejdea în sufletul curat și discernământul Domniilor Voastre. Nu le înșelati asteptările!

Ca un imbold major în înțelegerea și acceptarea celor spuse, vă aduc la cunoștință  MĂRTURIA TESTAMENTARĂ a ÎPS Nicolae:

”Mă aflu la o vârstă înaintată, când sunt conștient de aproprierea sfârșitului, În acest moment simt nevoia de a mărturisi recunoștința către Atotputernicul Dumnezeu, care mi-a dăruit o viață îndelungată, părinților care m-au avut în grija lor tot timpul, învățătorilor, profesorilor și ierarhilor care m-au îndrumat, Bisericii care m-a ținut la sînul ei și bunilor credincioși care m-au iubit, iar eu i-am reprezentat.
De-a lungul anilor am fost deacon, preot, monah, ierarh și profesor, străduindu-mă să împlinesc toate cele bineplăcute Domnului. Pe lângă propovăduirea Evangheliei Mântuitorului Hristos m-am ostenit să fac numai bine tuturor. Nu știu în ce măsură am reușit ș,i de aceea, pentru cele neîmplinite cer Bunului Dumnezeu și oricui din semenii mei iertare.
Pe tot parcursul vieții am adunat bunurile de care aveam nevoie și mai ales cărți de tot felul, care m-au înțelepțit și care mi-au luminat calea vieții. De fapt singurul bun care mi-a aparținut, la orice altceva renunțând de bună voie.
Acum, la încheierea vieții, doresc să se știe că tot ce mi-a aparținut, inclusiv cărțile și orice documente sau obiecte, le las Bisericii, prin intermediul Arhiepiscopiei Timișoarei, celor ce-mi urmează.
Rog pe atotputernicul Dumnezeu să contribuie la alegerea unui ierarh corespunzător, care să continue cele întreprinse până acum, spre folosul Bisericii și al credincioșilor.

Timișoara, la 8 septembrie 2011

                                                                                      Mitropolit Nicolae Corneanu”

Cele dorite de Înaltul Nicolae ne obligă, cu ațât mai mult, să chibzuim cu înțelepciune și să propunem cu Dumnezeu în minte și-n suflet. Așa să ne ajute Dumnezeu, pe fiecare-n parte, după cum simțim, gândim și facem!

Cu smerenie și nădejde,
Ioan Savu, membru onorific al Adunării                                                                            Eparhiale, a Arhiepiscopiei Timișoarei

Comentarii

comentarii