A luptat cu boala şi a învins-o. Ar fi vrut să fie în postura de a pune capăt suferinţelor oamenilor în halatul de doctor, dar, din păcate, a ajuns pe patul de spital. De patru ani duce lupta cu boala şi acum a învins. Nu a ieşit fără urmări din acest război.
Tânărul medic timișorean Daniela Cocoş a trecut printr-o operaţie reuşită, la Viena. Acum e în recuperare. Medicii din Viena, de la clinica AKH (Allgemeines Krankenhaus) au supus-o unei intervenții chirurgicale pe 5 iunie, chiar de ziua ei. Acum, Daniela e bine, e în recuperare.
“Drumul a fost greu…”
A rămas fără uter și ovare în urma unei operații realizate în urmă cu câteva luni, tot la Viena. Nu va mai putea fi mamă… Daniela a fost operată de unul dintre cei mai buni medici urologi din lume, din New York. “Drumul a fost greu, uneori fără capăt, insuportabil, dar uşor, uşor, cu ajutorul vostru, am ajuns acolo unde sunt acum. Din punct de vedere medical evoluţia este bună – iar aici îmi aduc mulţumirile din suflet tuturor medicilor şi întregii echipe medicale care a participat la cazul meu din cadrul următoarelor secţii : GINECOLOGIE, UROLOGIE, CHIRURGIE, ANESTEZIE TERAPIE INTENSIVĂ – AKH WIEN, cu ajutorul lui Dumnezeu sper că voi fi bine, urmând perioada de recuperare, controalele de rutină, de supraveghere şi …. acomodarea cu noul stil de viaţă. Am învăţat multe din această experienţă: am învăţat că noi, oamenii, suntem cu adevărat frumoşi atunci când ne arătăm vulnerabilităţile noastre, cu slăbiciunile noastre, cu sensibilitatea noastră, nu cu măşti asumate doar de teama de a nu dezamăgi sau nu doar din dorinţa de a fi acceptaţi de ceilalţi; am învăţat că acolo unde există iubire, există şi speranţă şi frumuseţe şi putere şi nu mai lipseşte nimic, am învăţat că o familie perfectă nu este cea care nu are nori pe cer, ci aceea care aşteaptă unită să treacă furtuna; am învăţat că oricât ar fi distanţele de mari, când le parcurgi cu iubire, par neînsemnate; am învăţat că distanţa este doar un spaţiu între trupuri, nu şi între suflete; am învăţat că sufletele nu au vârstă, dar au culoare, căldură şi au puteri miraculoase; am învăţat despre suflete care ascund comori nebănuite; am învăţat despre oameni cu bun simţ, de încredere, discreţi şi cu un comportament foarte elegant; am învăţat despre prieteni buni, protectori, toleranţi, gingaşi; am învăţat cât de frumoasă este simplitatea; am învăţat că o femeie puternică nu fuge la prima încercare; am învăţat că braţele larg deschise înseamnă poarta deschisă a sufletului; am învăţat din păcate că nu timpul sudează prieteniile, ci sentimentele sincere; am învăţat că prietenii se bucură, dar şi suferă împreună, am învăţat că atunci când un prieten are un necaz, nu îl privim ca fiind tragedia lui, ci ca fiind tragedia noastră; am învăţat că Dumnezeu este mereu acolo unde trebuie şi … că uneori ceva ce pare a fi o nenorocire, este de fapt o binecuvântare; am învăţat că atunci când prietenii se ţin de mână şi se roagă, Dumnezeu coboară în mijlocul lor şi îi binecuvântează; am învăţat că Dumnezeu are întotdeauna o cale de a aduce împreună oamenii care trebuie să se întâlnească; am învăţat atât de multe din toate momentele, din toate emoţiile, din toate suferinţele, iar de la toţi aceşti oameni minunaţi am învăţat că … ,,şi totuşi există iubire faţă de aproapele tău”… VĂ MULŢUMESC PENTRU TOT ŞI VĂ IUBESC! MĂ ÎNCLIN ÎN FAŢA VOASTRĂ! RESPECT! Cu drag, Cocoş Daniela” scrie Daniela Cocoş pe facebook, de la spitalul din Viena.
Cântărea 36 de kilograme
La începutul anului trecut, Daniela cântărea doar 36 de kilograme, iar problemele parcă nu se mai terminau. Raza de lumină a venit de la o clinică din Austria. Daniela a terminat Facultatea de Medicină la Timişoara. Din cauza bolii, abia în anul 2013 a reuşit să profeseze – o lună. A început să se simtă din ce în ce mai rău după operaţia de chist ovarian din România. A fost la un spital din Szeged, unde a fost supusă unei intervenţii chirurgicale. Starea de sănătate nu s-a ameliorat. Daniela a ajuns, în luna aprilie 2013, la un spital din Viena. După prima operaţie s-a ales cu o pungă ataşată de abdomen în care se evacua scaunul, iar în toamna anului 2013 a urmat o nouă intervenţie. La începutul lunii octombrie 2013, Daniela a fost supusă la încă două intervenţii chirurgicale şi i s-au montat un stent ureteral şi o altă pungă ataşată în partea stângă pentru evacuarea urinii. Pungile ataşate de abdomen trebuiau schimbate în fiecare zi. Acum, Daniela e bine. Ştie că nu mai poate deveni mama în urma intervenţie, dar ea şi Alex vor adopta un copil şi vor fi cei mai buni părinţi. În sfârşit îşi va putea profesa meseria de medic, atunci când ea îi va vindeca pe alţii…
