Acasă Eveniment „Degeaba se lucrează la efect, dacă nu se iau măsuri privind cauza”

„Degeaba se lucrează la efect, dacă nu se iau măsuri privind cauza”

389
DISTRIBUIȚI

Timişoara – mai prăfuită ca niciodată (V)
Spune consilierul local social-democrat Traian Stoia
Cantitatea de praf care se află pe străzile Timişoarei şi în aerul pe care îl respiră timişorenii a depăşit de mult timp cotele acceptabile. O dovedesc şi măsurătorile privind valoarea limită pentru indicatorul pulberi în suspensie PM10. De la începutul anului, gradul acceptat al prafului în aerul respirat de timişoreni a fost depăşit de 58 de ori. Totalul depăşirilor admise într-un an este de 60. Comisia europeană avertizează cu sancţiuni financiare însemnate (Polonia a fost amendată cu 600.000 de euro pe zi, până s-a aliniat la condiţiile de mediu impuse), astfel că autorităţile de mediu i-au chemat la raport şi i-au avertizat pe reprezentanţii Primăriei Timişoara să ia măsuri pentru combaterea prafului. Problema prafului nu este o noutate în Timişoara, însă măsurile luate au fost prea puţine şi ineficiente. În momentul în care vezi atâta praf, gândul te duce întâi la faptul că străzile ar trebui măturate şi spălate. Salubrizarea şoselelor nu rezolvă însă complet problema, pentru că, în paralel, ar trebui să se aplice şi măsuri pentru diminuarea cantităţilor de praf produs. Multe din măsurile care ar trebui luate ţin de normalitate, neimplicând eforturi supraomeneşti, însă Primăria Timişoara le-a aplicat prea rar şi prea timid.
Spaţii verzi prea înalte
 „Degeaba se lucrează la efect, dacă nu se iau măsuri privind cauza”, spune consilierul local PSD Traian Stoia, explicând că una din principalele surse de praf din Timişoara sunt chiar spaţiile verzi. Explicaţia este, pe cât de logică, pe atât de simplă: cele mai multe din rondourile şi spaţiile verzi din preajma şoselelor sunt mai înalte decât bordurile. Când plouă, o parte însemnată de pământ se scurge pe carosabil, creând noroi, apoi praf, pe deasupra colmatând şi canalizarea, care nu poate înghiţi mari cantităţi de pământ. Operatorii de salubrizare vin, mătură străzile, o parte din pământ îl ridică, alta o pun înapoi în rondouri, iar procesul continuă cu fiecare ploaie. Spaţiile verzi care sunt mai înalte decât bordurile, deci aproape toate, ar trebui decapate, spune social-democratul Stoia, astfel încât să nu mai reprezinte o sursă de praf.
Şantiere care poluează
O altă sursă continuă şi constantă de praf, împotriva căreia municipalitatea a luat măsuri foarte timide, este reprezentată de şantierele din Timişoara, cele mai multe nerespectând normele de mediu impuse. „Din câte ştiu, avem probleme cu poluarea şi este important ca aceia care lucrează să respecte anumite norme. Am discutat şi cu domnul primar şi Primăria Timişoara va interveni foarte serios în urmărirea respectării tuturor cerinţelor din caietele de sarcini sau cele legate de execuţia lucrărilor, inclusiv intrarea şi ieşirea de pe şantiere cu roţile murdare ale utilajelor şi maşinilor, iar unde se va impune, vor da amenzi. Acest lucru trebuie să fie înţeles de toate firmele care lucrează în oraş”, spune consilierul local ţărănist Valentin Moldovan. Problema şantierelor care împrăştie praf pe o rază însemnată în jurul locului construcţiei propriu-zise nu este o noutate, la fel cum nici camioanele cu roţile pline de noroi nu iasă de pe şantiere doar de câteva săptămâni. Aceste practici care contribuie din plin la poluarea aerului Timişoarei nu sunt noutăţi. Nici faptul că spaţiile verzi prea înalte sunt o sursă de praf. Partea nouă în toată ecuaţia este că, după repetate avertizări, Primăria Timişoara va lua, poate, în sfârşit, în ceasul al doisprezecelea, măsuri. 

 

Comentarii

comentarii