„În februarie – martie am ajuns undeva la 8.000 de tone, s-a dublat cantitatea faţă de anul 2012. Este un lucru bun. Încă nu suntem acolo unde ar trebui să fim”, spune vicepreşedintele Consiliului Judeţean Timiş, Călin Dobra
Deponeul de la Ghizela începe, încet-încet, să atragă gunoaiele din Timiş. Problema e că acolo nu se aduc atâtea gunoaie pe cât ar trebui, pentru a folosi acest deponeu la capacitate maximă. Dar acum, prin paşii care se fac, urmează să vină mai multe deşeuri la noul deponeu ecologic de la Ghizela. Acum demarează construirea celor patru centre – staţia de transfer de la Timişoara şi celelalte 3 puncte de colectare a deşeurilor în Timiş. tot în această etapă se închid şi cele 6 gropi de gunoi neconforme de la nivelul judeţului Timiş. „S-au dat ordinele pentru a începe lucrările de închidere a gropilor şi în ceea ce priveşte construcţia de centre de colectare. Am făcut o viztă în teren, să vedem în ce stadiu sunt. Sper ca la sfârşitul acestui an, începutul anului viitor, să avem un judeţ mai curat”, spune vicepreşedintele Consiliului Judeţean Timiş, Călin Dobra. Sunt nişte proceduri speciale de închidere a gropilor din Timiş. Se construiesc sisteme de colectare a levigatului care rămâne de la deşeurile respective, se acoperă cu geomembrană – care nu mai permite infiltrarea altor materiale în deşeurile respective. În final, vine pământul peste. În alte ţări europene, se construiesc parcuri peste pământul respectiv, care e fertil.
„Sunt aproximativ 25 de unităţi administrativ-teritoriale, care nici la ora asta nu au semnat contractul cu operatorul de la Ghizela”
În Timiş se vor face o staţie de transfer şi trei centre de colectare – unde se vor depozita deşeurile de la cetăţeni şi se vor transporta la Ghizela. Centre de colectare vor fi la Făget, Deta, Jimbolia şi staţie de transfer la Timişoara. A fost împărţit judeţul în cinci zone din punct de vedere al acestui sistem de colectare a deşeurilor. Cea de-a cincea zonă, unde nu se mai construieşte staţie de colectare, este arondată la Ghizela. Pe luna martie, în urma raportărilor, cantitatea de deşeuri adusă la deponeu a crescut faţă de 2012. „Trebuie să trag un semnal de alarmă. Sunt aproximativ 25 de unităţi administrativ-teritoriale care nici la ora asta nu au semnat contractul cu operatorul de la Ghizela. Firmele private care deservesc aceste unităţi administrative nu depozitează deşeurile la Ghiezla, ci în cu totul alte zone. Am sesizat şi Garda de Mediu”, spune Dobra. Deponeul e proiectat pentru 14.000 de tone de deşeuri lunar, iar pe anul 2012 este o medie de 3.500-4.000 de tone lunar, ceea ce înseamnă o nefuncţionalitate a deponeului, din punct de vedere al materiei prime. „În februarie – martie am ajuns undeva la 8.000 de tone, s-a dublat cantitatea faţă de anul 2012. Este un lucru bun. Încă nu suntem acolo unde ar trebui să fim. Sunt ferm convins că în momentul în care se va demara lucrarea propriu-zisă de închidere a gropii de gunoi din zona Făgetului operatorul de la această groapă, nemaiavând voie să depoziteze deşeurile, va semna şi el cu operatorul de la Ghizela. Va depozita deşeurile acolo şi cantitatea lunară va mai creşte”, spune Dobra.
Şi cei din alte judeţe pot aduce gunoi la deponeul de la Ghizela
În ceea ce priveşte operatorul gropii de gunoi de la Ghizela, s-a pornit procedura de negociere cu Retimul. „Dacă se va ajunge la o înţelegere, va prelua Retimul operarea la deponeul de la Ghizela. Prin experienţa pe care o au, sper să-l facă sută la sută funcţional şi chiar să-l facă o activitate profitabilă. Deponeul oferă posibilitatea să se depoziteze deşeuri şi din alte zone în care nu există aceste deponee ecologice, cum avem noi, în Timiş. La nivel de ţară, judeţul Timiş stă foarte bine din punct de vedere al acestui proiect şi eu sper ca, în acest an, aşa cum ni s-a solicitat, să dăm la Ministerul Mediului un proiect care funcţionează, în programul doamnei ministru Rovana Plumb să fie inclusă şi această vizită la deponeu şi o prezentare din punct de vedere al sistemului integrat de management al deşeurilor din Timiş. Este unul din proiectele cele mai mari ale Timişului, de care răspund în mod direct şi am ambiţia de a-l face funcţional suă la sută şi de a conştientiza cetăţenii de obligativitatea colectării deşeurilor în mod selectiv”, spune Dobra. Deocamdată, operator la Ghizela e Salprest, o societate din Lugoj. „Felicit Salprestul – care s-a înhămat la un lucru necunoscut, nu mai există experienţă în acest domeniu – a avut curajul să se înhame la a opera la deponeul de la Ghizela, au reuşit să-l pună în mare parte pe picioare – îi felicit pentru profesionalismul de care au dat dovadă”, spune Dobra.
