Timişoara – mai prăfuită ca niciodată (XVI)
Unul dintre cele mai mari pericole privind poluarea atmosferei cu praf din Timişoara şi din judeţul Timiş îl reprezintă, fără îndoială, depozitele de cărbune ale Centralei Electrice de Termoficare (CET) Timişoara (CET) şi depozitele de steril (zgură şi cenuşă) de la Utvin. Sutele de mii de tone de cărbune descărcate aici întotdeauna pot deveni surse de poluare, iar siliciul şi praful de la zgură şi cenuşă pot afecta grav sănătatea. Specialiştii susţin că acestea conţin chiar elemente radioactive. A fost o spulberare
Uniunea Europeană a impus norme stricte privind emisiile şi imisiile centralei, monitorizate permanent de calculatoare. De asemenea, Agenţia Regională de Protecţia Mediului Timişoara şi Garda de Mediu – Comisariatul Judeţean Timiş urmăresc în permanenţă gradul de poluare al CET. “Depozitul de steril al CET întotdeauna poate fi o sursă de poluare, dacă nu sunt luate măsuri cum trebuie. Anul trecut, din cauza vântului, s-a produs un nor de praf în zona Utvin. Garda de Mediu Timiş a aplicat o sancţiune privind poluarea cu praf. Depozitul de steril trebuie umectat din când în când, pentru ca praful să nu fie antrenat de curenţii de aer. Totuşi, praful care e pe stradă în Calea Aradului cu siguranţă că nu este de la depozitul de steril, dar asta nu înseamnă că zgura şi cenuşa nu pot contribui la poluarea cu praf. În ceea ce priveşte depozitul de cărbune de la CET, acesta este monitorizat cu calculatorul şi se raportează tot”, a spus Marian Eperieş, prim-comisar al Gărzii de Mediu Timiş.
“Sunt mare poluator, dar sunt monitorizat!”
.jpeg)
Aurel Matei, directorul Colterm, ne asigură că nu există poluare la Utvin, iar depozitele de cărbune sunt goale. “Suntem obligaţi prin raportul de mediu să monitorizăm toate emisiile şi imisiile şi sunt în conformitate cu autorizaţia integrată de mediu. Analizele sunt realizate cu laboratoare autorizate şi agreate de către Garda Naţională de Mediu Timiş şi Agenţia Regională de Mediu Timişoara. La depozitul de steril de la Utvin nu e niciun fel de problemă. Anul trecut a fost o spulberare, dar au fost luate măsurile necesare, iar începând din acest an, totul va fi bine la Utvin, fiindcă am schimbat nişte echipamente. De asemenea, depozitele de cărbune sunt goale după perioada de iarnă. De aceea nici nu aducem cărbune peste vară, tocmai ca să nu se polueze atmosfera cu praf la descărcat. Eu sunt un mare poluator, dar chiar dacă poluez, sunt monitorizat. Am nişte norme şi restricţii până la care să merg. Spun că am emisii de praf foarte scăzute, încadrate în normele europene. Am multe chestiuni pe care le-am făcut deja şi altele le vom face prin noul proiect, finanţat cu bani europeni. Tocmai pentru a ne adapta normelor impuse”, a declarat Aurel Matei.
Otrăvurile din aerul Timişoarei
Noxele din aerul Timişoarei şi al Timişului sunt monitorizate permanent prin şapte staţii de fond urban, suburban şi industrial. Otrăvurile în concentraţie mai mare sau mai mică pe care le inspirăm zilnic în plămâni sunt: concentraţii de dioxid de sulf (SO2), de dioxid de azot (NO2), de monoxid de carbon (CO), de ozon (O3), dar şi compuşi organici volatili (COV) proveniţi, îndeosebi, de la staţiile de benzină şi conţin: benzen, toluen, etilbenzen, o-xilen, m-xilen şi p-xilen. Aşa cum arată raportul, pe parcursul lunii martie 2011, la aceste otrăvuri nu s-a înregistrat nicio depăşire a valorii limită pentru media orară. Singurele depăşiri sunt la praf. În luna martie, la concentraţii de pulberi în suspensie (PM10), în Timişoara s-au înregistrat alte 51 de depăşiri ale valorii limită zilnică la probele prelevate pentru determinările gravimetrice la staţiile de monitorizare. Astfel, la staţia TM-1 Calea Şagului s-au înregistrat 29 de depăşiri, iar la staţia TM-5 Calea Aradului s-au înregistrat 22 de depăşiri.
