„Suntem în perioada în care aducem cărbune, avem 6.400 de tone de cărbune intrate în centrul pe lignit. Mai trebuie să vină 1.350 de tone mâine. (…) Avem alte contracte cu doi furnizori, care încă nu au început livrările. Negociem și o reluare a livrărilor de cărbune cu CE Oltenia. Acolo este vorba despre o datorie mai veche. (…) E.On și-a declinat contractul cu noi și trebuia să înceteze ieri (luni – n.r.) livrările, s-a prelungit până astăzi. Se continuă negocierile cu FUI desemnate de ANRE, sperăm să se finalizeze astăzi și să avem fie o întrerupere de scurtă durată, fie să nu avem deloc o întrerupere. Legat de energia electrică, avem contract cu ENEL, contract lunar, suntem cu plățile în derulare, nu ar trebui să fie probleme”, a spus Cristian Mîțu, directorul general interimar al Colterm.
În vară, intenția companiei a fost de a trece pe gaz pentru a reduce poluarea și, deci, costul certificatelor de CO2. A crescut, însă, necontrolat prețul gazului, iar acum nici primăria nu și-ar permite să suporte facturile pentru toată iarna, motiv pentru care și E.On dorește încetarea contractului. Problema ar fi că, și pentru arderea lignitului, este nevoie de o pondere de aproximativ 15% de gaz din totalul de combustibil utilizat, spre deosebire de huilă, care nu ar avea nevoie.
Primarul Dominic Fritz a cerut inclusiv intervenție guvernamentală: fie prin alocări bugetare, fie prin livrarea de cărbune din fondul de rezervă. Prefectul Ovidiu Drăgănescu, cel care a condus ședința de marți, a venit, însă, cu o altă veste proastă: „Am purtat discuții cu Ministerul Dezvoltării, condus de Cseke Atilla. Din păcate, nu prin hotărâre de guvern se pot scoate (cantități de cărbune – nr..) din rezerva de stat. Este nevoie de Ordonanțe de Urgență, care nu se poate adopta, deoarece guvernul nu este mandatat de parlament. Are, în prezent, doar atribuții de administrare. Contextul este destul de greu. A picat exact când nu trebuie (căderea guvernului Cîțu – n.r.)”.
Cel mai pesimist scenariu ar fi ca E.On să oprească livrările de gaz înainte de a se ajunge la o înțelegere cu alt furnizor. Ar rămâne fără căldură toți cei aproximativ 50.000 de abonați, majoritatea (95%) fiind casnici. Totuși, în celelalte 5% intră toate unitățile de învățământ din Timișoara, dar și majoritatea spitalelor. Din ultima categorie, depind de Colterm toate unitățile sanitare, cu excepția „V. Babeș”, corpul Spitalului CFR de pe splaiul Tudor Vladimirescu și unitatea modulară de pe Stadionul CFR. În ceea ce privește instituțiile deconcentrate, situația este mai bună, doar o mică parte dintre acestea fiind racordate la compania de termoficare.
Până la urmă, prefectul și directorul Colterm au căzut de acord: ar trebui să avem o atitudine de „optimism rezervat”. Cel mai probabil se va găsi un furnizor de gaz care să asigure necesarul de 15% pentru funcționarea pe lignit. Probabil, prețul pe care urmează să îl plătească Colterm va fi apropiat de cel oferit de E.On. Din ianuarie, prețul, însă, a crescut de la 133 la 850 lei/ MW. O altă problemă ar fi, potrivit lui Mîțu, decizia ANRE de a nu-și respecta propria procedură și a desemna din start un furnizor de ultimă instanță, lăsând în seama primăriei sarcina negocierii. În plus, și atenționarea E.On, ar fi venit cu doar cinci zile înainte de oprirea livrărilor, nu cu 15, cum ar fi trebuit.
La ședința Colegiului Prefectural ar fi trebuit să fie prezenți și reprezentanții DelGaz Grid, însă acest lucru nu s-a întâmplat. Și primarul Dominic Fritz avea programată conferință de presă la ora 11.00, însă a amânat-o cu o oră.
Comentarii
comentarii
