Joi, 20 noiembrie, conf. univ. Florin Imbrea, prodecanul Facultăţii de Agricultură din cadrul Universitatăţii de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului “Regele Mihai I al României”, din Timișoara, a organizat o dezbatere despre cât de eficient mai este învăţământul agricol liceal şi universitar, în Timiş, în acest moment.
Învăţământul liceal agricol din Timiş – în cădere liberă
Invitaţii în măsură să se exprime în legătură cu acest subiect au fost prof. Cornel Petroman, fost inspector şcolar general, şi prof. univ. dr. Paul Pârşan, rectorul USAMVB. Întrebarea la care s-a căutat un răspuns cât mai sincer a fost: „Este învăţământul liceal agricol o pepinieră pentru învăţământul superior agricol în judeţul Timiş, devenind astfel util pentru agricultură?”. Prof. Petroman a atras atenţia că învăţământul agricol liceal este în cădere liberă de mai mulţi ani. Agricultura trezeşte un mare dezinteres în rândul elevilor şi, chiar dacă unii mai urmează cursurile specifice, în final, puţin acced la învăţământul superior agricol şi munca în sector. De exemplu, din 26 de elevi care au absolvit învăţământul agricol în Sânnicolau Mare, unul a urmat facultatea de agricultură, unul la medicină veterinară, doi la farmacie veterinară, doi s-au angajat la Smithfield şi doi sunt fermieri. „Va trebui să întărim legătura dintre învăţământul liceal şi cel superior, e nevoie de un contact mai strâns, poate lucrând împreună vom reuşi să reabilităm învăţământul agricol în Timiş”, a îndemnat prof. Petroman.
E nevoie de 6% din PIB pentru învăţământ
Rectorul Pârşan a subliniat că o problemă mare a învăţământului este faptul că este subfinanţat. E nevoie de 6% din PIB, nu sub 2%, cât are acum. Dacă în urmă cu aproape 10 ani agricultura nu era atractivă, iar pe unde priveai pe câmp vedeai multe pârloage, acum s-a ajuns ca munca în agricultură să fie extrem de profitabilă. De exemplu, un combainier (conducătorul unei combine) are un salariu de 3.000 de lei. Agricultura are nevoie de oameni calificaţi, de meseriaşi (tehnicieni, mecanici etc.), iar bacul să se dea pe specialităţile respective, atunci vor fi şi candidaţi, dar şi numeroşi absolvenţi, fiindcă mulţi elevi nu reuşesc să ia bacul pentru a accede învăţământul agricol sau neagricol superior, din cauză că trebuie să dea examen din cursuri care le sunt inutile, de aceea nici nu vor să înveţe. „E nevoie să creionăm tot sistemul”, a concluzionat rectorul Pârşan. Conf. Imbrea a amintit că activitatea din agricutură a fost şi continuă să fie stimulată prin noul PNDR 2014 -2020. „Tinerii au avut, dar continuă să aibă finanţare pentru înfiinţarea fermelor de familie”, a spus Imbrea. Dezbaterea „Dezvoltarea unei comunități rurale stabile și prospere prin educație – învățământul agricol profesional și liceal”, a fost organizată de Reţeaua Naţională de Dezvoltare Rurală Timiş şi de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Vineri 21 noiembrie, are loc a doua zi de dezbateri pe aceeaşi temă, tot la USAMVB Timişoara. Evenimentul îşi propune abordarea unor subiecte actuale, de mare interes, care privesc învățământul liceal agricol actual, relația dintre angajatorii din domeniul agricol și liceele de profil, piața muncii în mediul rural, studii de caz și vizite tematice.
