Interviu cu directorul general Romsilva, Adam Crăciunescu
ZdV.Domnule director general, în ultimul timp se constată o avalanșă de luări de poziție a unor ONG –uri de mediu, față de modul în care Romsilva, pe care dumneavoastră o conduceți, administrează parcurile naționale din România, mai ales că ele reprezintă doar 1,3% din teritoriul țării și sunt, citez, „tot ce ne-a mai rămas din natură în stare pură”. Astfel de intervenții au fost găzduite chiar și în paginile ziarului nostru. Cum comentați aceasta?
A.C.Deși afirmația referitoare la procentul suprafețelor parcurilor naționale raportat la teritoriul României este corectă, nu se susține aserțiunea că acestea ” …sunt tot ce ne-a mai rămas din natură în stare pură…”. În condițiile legislației române cu privire la ariile naturale protejate, care este corelată cu reglementările internaționale, stabilirea regimului de protecție se face în cadrul mai multor categorii de arii naturale protejate. Dacă luăm în considerare suprafața ariilor naturale protejate de interes național și internațional (parcuri naționale, parcuri naturale, rezervații ale biosferei, rezervații științifice sau naturale, monumente ale naturii), aceasta reprezintă 7% din suprafața totală a țării. Împreună cu ariile naturale protejate de interes comunitar european, și mă refer aici la rețeaua Natura2000, ponderea acestora din suprafața teritoriului național ajunge la 23%.
ZdV. Ce ne puteți spune despre faptul că Romsilva aprobă tăieri, citez din nou, „pe mai bine de două treimi din acești 1,3%”?
A.C.În conformitate cu Ghidul de aplicare a managementului ariei protejate, în funcție de categoria în care aceasta a fost încadrată, pentru parcurile naționale se realizează zonarea internă a acestora. În esență, această zonare presupune delimitarea unei zone de protecție propriuzisă, precum și a unei zone tampon, în care activitățile economice se pot desfășura cu anumite restricții stabilite, conform prevederilor legale. Exploatarea durabilă a resursei lemnoase din zona tampon este permisă de legislația în vigoare, cu restricțiilede care amenajamentulsilvic ține seama la stabilirea măsurilor de gospodărire silvică.
Totodată, dacă ne raportăm la suprafața de pădure inclusă în cele treisprezece parcuri naționale, și care este de cca 233.000 ha, constatăm că cca 95.000 ha sunt incluse în zonele de protecție(cca 41%). Deci lucrările de exploatare, repet, permise prin legislația în vigoare și prin amenajamentele silvice se efectuează în suprafețele ce nu sunt incluse in zona de protecție si care nu reprezintă „mai bine dedouă treimi”.
Aș dori să întăresc afirmația de mai sus cu argumentul că viziunea regiei, susținută și de reglementările în vigoare,are în vedere conservarea unor ecosisteme forestiere și a proceselor ecologice ale acestora, chiar dacă suprafețele respective nu sunt incluse în arii naturale protejate, constituite legal. Aceste măsuri de conservare sunt avute în vedere la stabilirea măsurilor de management, cu ocazia elaborării amenajamentelor silvice
ZdV. Domnule director general, printre altele, Romsilva este acuzată că nu acceptă să protejeze pădurea virgină Coșava Mică, pe care ”o ține forțat, fără argumente științifice, în afara limitelor parcului național Semenic”.
A.C.Problema argumentelor științifice se pune la declararea ariilor naturale protejate, acesteargumente trebuind să fundamenteze solid necesitatea și oportunitatea constituirii și declarării ariilor naturale protejate. Cu ocazia elaborării documentației științifice pentru înființarea Parcului Național Semenic – Cheile Carașului, legiferată prin Legea nr.5/2000, bazinetul Coșava Mică nu a fost inclus în parc. Aș dori să precizez că majoritatea pădurilor din raza Muntelului Semenic au fost exploatate masiv încă din secolul XIX – începutul secolului XX, existînd dovezi certe în acest sens. Faptul că aceste păduri încântă ochiul vizitatorilor zonei este meritul generațiilor de silvicultori, începând de la sfârșitul secolului XIX și până în prezent, care prin managemenul aplicat au reusit să creeze aceste păduri deosebite. Pădurile din bazinetul Coşava Mică, la fel ca pădurile incluse în zona tampon a Parcului Național Semenic sunt păduri create în urma interventiei silvicultorilor. Așa cum am menționat și cu alte ocazii, principiile românești de management silvic au în vedere, între altele, atât continuitatea recoltelor de lemn cât și obținerea de sortimente valoroase de lemn acolo unde condițiile permit, drept pentru care arborii sunt exploatati la vârste mari: 150 – 170 de ani. O analiză a structurii pădurilor din bazinetul Coșava va evidenția faptul că în acestă zonă pădurile au vârste cuprinse între 70 și 160 de ani, iar obiectivul principal stabilit este conducerea acestora spre structura optimă.
ZdV. Ce explicație aveți pentru faptul că numai șapte din cele douăzeci și două de parcuri pe care le administrează Romsilva au fost aprobate?
A.C.Elaborarea planurilor de management ale ariilor naturale protejate este un proces laborios, ce presupune numeroase consultări și dezbateri cu factorii interesați, precum și un mare consum de timp, determinate și de complexitatea problematicii abordate.
După cum știți, abordarea modernă a reglementărilor privind protecția mediului este relativ recentă în România. Legislația pentru ariile naturale protejate a cunoscut modificări succesive cu privire la metodologia de constituire a lor, reglementarea activităților ce pot fi desfășurate în acestea, constituirea structurilor de administrare,atribuirea administrării și, mai ales, metodologia de avizare și aprobare a planului de management.
Pot să vă informez că, la nivelul României,dintre cele 44 de zone naturale pentru care este prevăzută administrarea ariilor naturale protejate prin structuri special constituite, la nivelul anului 2014, singurele planuri de management aprobate au fost cele 7 elaborate de Romsilva. La ora actualăplanurile de management pentru celelalte cincisprezece parcuri administrate de unitățile noastrese află în diferite stadii de avizare.
ZdV. Cum comentați diferența mare dintre veniturile realizate prin vânzarea lemnului tăiat din parcuri și sumele alocate pentru administrarea acestora?
A.C.Nivelul de finanțare al administrațiilor de parcuri este cel permis de resursele financiare existente și care trebuie să susțină toate activitățile desfășurate la nivelul Romsilva. Acestea fac obiectul analizei și avizării și de cătreautoritatea publică centrală pentru protecția mediului, precum și de către Ministerul Finanțelor Publice și sunt validate prin hotărârea de guvern prin care se aprobă bugetul de venituri și cheltuieli anual al regiei.
Veniturile Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva se constituie, în principal, din „valorificarea produselor fondului forestier”, „prin acte şi fapte de comerţ”, respectiv a „lemnului pe picior şi sub formă de sortimente”. Am încercat să citez exact din actele nornative ce reglementează organizarea și funcționarea Romsilva. Mă refer la Codul Silvic în vigoare, precum și la Hotărârea de Guvern nr.229/2009 care aprobă regulamentul de organizare și funcționare a acesteia.
Aceste precizări, coroborate cu cele făcute la întrebările dumneavoastră anterioare, consider că lămuresc fără echivoc problema.
ZdV. Cât adevăr este în acuzația ce vi se aduce referitor la abandonarea unor parcuri?
A.C.În septembrie 2014, la sesiunea de atribuire, pe lângă ariile protejate ce nu aveau administrator sau custode au fost incluse și toate cele 16 parcuri administrate de Romsilva cărora urma să le expire contractul încheiat pentru perioada 2004-2014. Pentru toate cele șaisprezece parcuri Romsilva a depus oferte de preluare,în vederea continuării administrării acestora. Prin urmare, acuzația ce ni se aduce referitor la „abandonul” unor parcuri este lipsită de logică, cu atât mai mult cu cât rezultatul evaluării ofertelor a fost publicat pe site-ul Ministerului Mediului, parafarea contractelor de administrare a celor saisprezece parcuri s-a făcut în octombrie 2014, deci, anterior apariției acestei acuzații în presă.
În același timp,tot în media, Romsilva a fost acuzată și de monopol în administrarea parcurilor. Trecând peste această contradicție, în condițiile în care, la atribuirea administrării celor șaisprezece parcuri, nu au existat alte organizații interesate de preluarea acestora, nu înțelegem reproșurile ce se aduc regiei de diverse persoane sau entități care nu sunt implicate în nici un fel în administrarea de arii naturale protejate, dar sunt extrem de critice și de active la nivel declarativ.
ZdV. Ce părere aveți cu privire la afirmația că ați fi înregistrat un ”eșec perfect” în administrarea parcurilor?
A.C.Consider că ceea ce v-am prezentat deja este de natură să contrazică argumentat așazisul „eșec perfect” la care vă referiți. Dacă vreți să fiu și mai convingător, vă înformez cu privire la recunoașterea internațională a calității managementului practicat de Romsilva, atât în ceea ce privește administrarea fondului forestier, precum și cea a ariilor naturale protejate. Managementul forestier este certificat conform standardului FSC – Forest Stewardship Council, organism indepent de certificare, iar cel privind administrarea ariilor protejate este atestat de „Diploma europeană pentru arii protejate” conferită de Consiliul Europei Parcului Național Piatra Craiului și Parcului Național Retezat.
