Despre vreo autoritate artistică a unuia asupra altuia nu poate fi vorba, susţin ei, chiar dacă, adaugă Oana, „recunosc cu uşurinţă şi cu mândrie totodată că Zoli mă depăşeşte”.
În lipsa unui atelier al lor în care să creeze (meteahnă a unei generaţii întregi de artişti tineri), multe lucrări – mai ales ale Oanei – au căpătat contur „în curtea casei părinţilor mei, de la Orţişoara”.
Expoziţia din Cărtureşti „vrea să prezinte expresii ale unor atitudini rare în perioada noastră, expresii ale unor femei cu totul remarcabile, atât prin portrete, cât şi prin îmbrăcăminte”.
Aşadar expresii, pe care, nuanţează Oana Benedek, „îmi place să le denumesc măşti – expresii de unică folosinţă”.
Comentarii
comentarii