Evenimentul ce se desfăşoară sâmbătă este unic în Europa, în nicio altă ţară a bătrânului continent ne mai existând o astfel de mişcare. Tezaurul viu provenit din Oraviţa, încă dinainte de Unire, cu ţărani publicişti, condeieri plugari, corişti, dirijori, compozitori plugari şi ţărani inventatori, se mai regăseşte şi astăzi în cadrul fenomenului pe care Muzeul Satului Bănăţean Timişoara încearcă să-l pună în valoare şi să-l facă cunoscut în cadrul unui proiect de cercetare şi dezvoltare.
‘La noi, în Banat, condeierii plugari au un rol cu totul aparte. Înainte de Unire, alături de muncitori şi de intelectualitatea satelor noastre, ei au format un cerc în care s-au strâns cat mai unit şi au luptat împotriva dominaţiei străine, dar nu prin calea armelor, ci prin cuvânt, prin suflet. (…). Vorbim de un spaţiu foarte restrâns în jurul Oraviţei. Pe vremea respectivă era o zonă foarte înfloritoare, un oraş creat de austrieci pe fondul unui sat de munte, care a ajuns la un nivel economic foarte ridicat. Ţăranii locului erau oameni cu ceva şcoală pentru acea perioadă şi aveau un nivel cultural foarte ridicat, aveau cunoştinţe tehnice şi scriau poezie, proză, scenete şcolare. Este vorba de condeierii plugari’, spune Maria Mândroane, muzeograf şi etnolog la Muzeul Satului Bănăţean.
La eveniment sunt aşteptaţi invitaţi din toată ţara, aducând cu ei veselia versului spus şod (hazliu), plin de tâlc şi cu ţintă bine aleasă, dar şi depănarea amintirilor sau a unor obiceiuri locale despre, spre exemplu cum se face ţuica.
În cadrul festivalului vor mai avea loc lansări de carte, expoziţii, şezători, spectacole folclorice, iar duminică, sărbătoarea se va muta la Sânnicolau Mare.
Comentarii
comentarii
