Acasă Actualitate Gândacul păros face ravagii în Timiş

Gândacul păros face ravagii în Timiş

561
DISTRIBUIȚI

gandac parosCulturile din Jimbolia şi din zona Recaşului sunt atacate de acest dăunător

Un dăunător face ravagii în zona Jimbolia. E nimeni altul decât gândacul păros! Ce colorado? Gândacul păros reprezintă un mai mare pericol decât fratele său dungat, care devorează cartofii.

Gândacul păros distruge în totalitate rapiţa şi florile de la pomii fructiferi, iar ţara noastră nu este nici un produs omologat care să ne scape de el. Cei de la Bucureşti au luat probe pentru a obţine o modalitate nechimică de combatere a acestui gândac. Probleme cu acest gândac sunt la Jimbolia, dar sunt probleme şi în zona Recaşului, cam peste tot în judeţ. „Este un dăunător al culturilor agricole, care era specificat în lucrările de specialitate doar pentru pomi fructiferi şi pentru rapiţă. Acum şi-a extins aria de atac, a devenit extrem de polifag, adică atacă mai multe specii. Dar la rapiţă face ravagii”, spune Doru Ion Petanec – director executiv Direcţia pentru Agricultură Judeţeană Timiş. Atacul gândacului începe din perioada de îmbobocit a rapiţei, indiferent că rapiţa e de 2 metri. La pomii fructiferi, toate speciile, prunul, caisul, piersicul, indiferent de soi, de la îmbobocire, macină toată floarea, bobocul floral. Gândacii se retarg pentru iernare în sol, apar primăvara şi ziua activează de prin martie, de la ora 10 până la 15-16, când soarele se retrage.

Nu este „ac” de cojocul lui

Nu există însă o substanţă care să suprime acest gândac. Există un Codex, o listă cu produsele omologate, avizate de către ministerele Agriculturii, Sănătăţii, Mediului şi aşa mai departe, cu drept de a fi folosite pe teritoriul fiecărei ţări. Nu este omologat, la ora actuală, niciun produs pentru acest gândac şi, ca atare, orice bună intenţie a unui fermier, a unei primării, de a se descotorosi, de a mai diminua din atacul ăsta se opreşte de această interdicţie. S-a găsit o cale nu prea corectă, de a folosi produse care se presupune că sunt bune pentru acest dăunător, dar sunt omologate pentru un alt dăunător. Se fac tratamente pentru un dăunător X, care este omologat, şi de fapt se face combatere pentru celălalt. Şi pot veni cei de la Mediu sau de la unitatea fito-sanitară pentru a-i amenda.

„Mai bine de jumătate din recoltă era rasă, dar urma să mai mănânce”

„Am făcut demersuri la Ministerul Agriculturii, este o direcţie fitosanitară, dânşii n-au laborator propriu, dar este un institut central pentru cercetări ale bolilor şi dăunătorilor la plante şi a venit o doamnă de acolo, am dus-o în câteva zone, la o cultură de rapiţă, la câteva culturi de pomi – a pătruns şi în mici ferme de căpşuni, consumă cu drag şi căpşuni – şi dânsa a recoltat, cu ajutorul nostru, un bidon mare-mare cu exemplare, cu adulţi, şi i-a dus în laborator. Acolo i-a bombardat, în ghilimele, cu tot felul de produse din acestea nechimice. Dânşii n-au dreptul să omologheze produse, dar să testeze metode şi produse nechimice pot, şi atunci practic au folosit tot felul de bacterii, care nu sunt dăunătoare pentru om şi care se folosesc la ora actuală pentru combaterea altor dăunători. Ce ne-a comunicat până acum institutul respectiv este că rezultatele sunt foarte slabe, deci dăunătorul este extrem de rezistent la bacteriile respective”, spune Petanec. Sunt paşi lungi, ar dura doi-trei ani pentru omologare, este mult, ţinând cont că de vreo trei-patru ani gândaculdeja face ravagii. Se extinde. „Noi l-am găsit şi în zona Recaşului, de exemplu pe grâu. În literatura de specialitate nu era citat ca dăunător al grâului. S-ar putea să devină extrem de polifag pentru multe alte culturi agricole. La Jimbolia este un domn care are o firmă, Schmidt Ludovic, are vreo 7 hectare de fermă pomicolă, are vreo patru specii acolo, piersic, cais, cireş, fiecare specie cu câteva soiuri, nu are niciun fruct, pe suprafaţa aia niciun fruct – tot au ras. Este un proprietar, nu l-am identificat, în vecinătate, cu rapiţă, în cultura respectivă de rapiţă, până la vremea când ne-am dus noi să vedem eu zic că mai bine de jumătate din recoltă era rasă, dar urma să mai mănânce”, spune Petanec. Gândacul păros – Epicometis hirta poda, este plin cu perişori, este maroniu-negricios, cu nişte pete puţin mai deschise pe el, seamănă puţin cu cărăbuşul de aprilie, numai că este păros.

Comentarii

comentarii