Într-o familie din cinci din România, copiii nu înțeleg ce se întâmplă cu bugetul, deoarece problemele financiare nu se discută în fața lor, conform rezultatelor studiului iVox „Care este rolul tatălui în familia dumneavoastră?”, realizat la cererea KRUK România.
În doar 31% din familiile afectate de probleme financiare, copiii înțeleg că sunt nevoiți să renunțe la unele plăceri și să se rezume la strictul necesar.
O treime dintre taţii chestionați în cadrul studiului își doresc să găsească în primul rând înţelegere din partea copiilor şi a membrilor familiei în cazul în care i-ar anunţa că se confruntă cu o situaţie financiară dificilă. Respondenţii mai resimt tristeţe (12%), mândrie – atunci când ceilalţi membri înţeleg situaţia precară prin care trec (12%), dar şi remuşcări generate de faptul că nu au putut preveni această situaţie (11%). Totodată, mai mult de jumătate dintre respondenţi au speranţa că viitorul financiar al copiilor va arăta mai bine decât situaţia lor prezentă, în timp ce 28% consideră că au asigurat un viitor financiar liniştit pentru copiii lor. Doar 4% dintre taţi cred că viitorul celor mici arată mai sumbru decât situaţia lor financiară actuală. Cei mai mulţi respondenţi sunt de părere că educaţia financiară este foarte importantă pentru viitorul copiilor, de la bugetarea corectă a banilor (36%) la însuşirea mai multor noţiuni de educaţie fianciară (16%) şi până la optimizarea cheltuielilor (30%).
Majoritatea taţilor le-ar spune copiilor ca pe viitor să cheltuiască atât cât îşi permit
“Cu cât discrepanța dintre dorințe și capacitatea noastă reală de îndeplinire a lor este mai mare, cu atât impactul emoțional asupra fiecăruia dintre noi este mai puternic. De cele mai multe ori, nu avem construită o strategie de viață sau suntem insuficient adaptați la realitățile ei, iar acest lucru poate avea impact asupra stimei noastre de sine”, explică psihologul Oana Popescu-Argetoia.
Când vine vorba de oferirea unor sfaturi copiilor în cazul în care ar intra în datorii, peste 47% dintre taţi le-ar spune acestora ca pe viitor să cheltuiască atât cât îşi permit, iar o treime le-ar recomanda să încerce să-şi achite cât mai repede cu putinţă datoriile. Peste 18% din părinţi şi-ar sfătui copiii să ajungă la un acord cu creditorul pentru a facilita returnarea banilor datoraţi, în timp ce doar 2% dintre respondenţi şi-ar sfătui fiii sau fiicele să se ascundă de instituţiile faţă de care aceştia sunt datori. “Este foarte important ca o persoană aflată în datorii să aibă o gândire proactivă şi să dorească să depăşească situaţia complicată în care se află. Misiunea KRUK porneşte tocmai de la ideea că dacă ai o datorie, înseamnă că te afli într-o situaţie dificilă şi nu mai ai de unde să plăteşti: venitul s-a diminuat sau persoana respectivă a rămas fără locul de muncă, are probleme de sănătate, etc. În primul rând, noi ascultăm persoana care are probleme și încercăm să găsim împreună o soluţie de ieşire din datorii”, a declarat, la Timișoara, Tomasz Ignaczak, director general KRUK România.
31% din numărul total al persoanelor cu datorii din portofoliul KRUK România provin din Transilvania
Potrivit studiului realizat de KRUK, aproape două treimi dintre bărbații români câștigă mai mult decât partenerele lor, însă, în opinia celor mai mulți dintre bărbații chestionați, nu contează cine câștigă mai mult în cadrul familiei. De asemenea, plata facturilor și a creditelor bancare cade în sarcina soțului sau a partenerului de viață în cele mai multe cazuri: 56%. Sunt însă considerabil de multe familii (32%) în cazul cărora plățile sunt responsabilitatea ambilor parteneri, în mod egal. Pe de altă parte, în cazul a 12% dintre respondenți, achitarea datoriilor cade în responsabilitatea soției sau a partenerei de viaţă. Studiul iVox a fost realizat în perioada 14 – 23 septembrie 2014, pe un eşantion de 2.210 de respondenţi bărbaţi, din mediul urban. Aproape o treime dintre respondenți sunt din Transilvania. Peste 56% din numărul total al persoanelor cu datorii din portofoliul KRUK România care provin din Transilvania au vârste cuprinse între 31 și 50 de ani, peste 61% dintre debitorii transilvăneni fiind bărbați. În primele șase luni ale acestui an, compania KRUK România a preluat peste 762.086 de creanțe aparținând persoanelor fizice. La nivel național, Transilvania se situează pe locul doi în ceea ce privește numărul de creanțe preluate: 236.210, reprezentând 31% din total. Același loc este ocupat de Transilvania și în ceea ce privește valoarea nominală a creanțelor preluate în primele șase luni: 1.775 milioane de lei, peste 30% din suma totală. Valoarea medie a unei creanțe din Transilvania preluate de KRUK România este de 7.560 de lei, foarte aproape de media națională de 7.565 de lei.
În luna februarie 2013, compania KRUK International S.R.L. şi-a schimbat denumirea în KRUK România S.R.L. Compania a fost înființată în anul 2007 de Grupul KRUK – liderul pieței de management al creanțelor comerciale din Polonia. Compania este specializată în managementul integrat al creanțelor, având clienți atât din sectorul financiar, cât și companii de servicii. KRUK a dezvoltat activități de colectare a creanțelor bancare, a creanțelor companiilor de asigurări și leasing, operatorilor de telefonie fixă și mobilă, cât și ale companiilor de distribuție a bunurilor de larg consum. Compania este, de asemenea, un jucător important pe piața achiziției de portofolii de creanțe, în special de la bănci.
