Acasă Actualitate În Timișoara lui Robu, like-urile au înlocuit legile

În Timișoara lui Robu, like-urile au înlocuit legile

1899
DISTRIBUIȚI

Într-o încercare parcă disperată de a justifica încălcarea legii, primarul Timișoarei, Nicolae Robu, a pornit o campanie bazată pe like-uri la pozele cu noile trotuare ale orașului. Astfel, problemele de legalitate au fost transformate într-un jalnic concurs de popularitate, susținut cu ardoare, ”organic”, de apropiații și angajații primarului, de la primărie și PNL, care au primit ordin de a postat cât mai multe poze și comentarii cu noua realizare. Faptul că lucrările au fost contestate instituțional de Direcția de Cultură Timiș nici nu mai contează. Pentru Robu nu mai contează faptul că în zonele protejate (monumente individuale, situri și ansambluri de monumente istorice) conform Planului de Urbanism General al Municipiului Timișoara (PUG Timișoara) e nevoie (potrivit legii 422/2001) de avizul Ministerului Culturii reprezentat prin DJC Timiș. Tot ce contează este că a strâns like-uri, iar pe ”hater-i -hai să le spun de data asta cârcotași-, dar… n-are rost, mai bine îi las să sufere în liniște văzând cât de apreciat este ceea ce ei hulesc!”.

”Primăria Timișoara nu are o autorizație de construcție pentru trotuare. Totodată, orice construcție trebuie să aibă un proiect asumat de un arhitect și avizat de instituțiile avizatoare: Agenția de Mediu, Inspectoratul de Stat în Construcții, Direcția Județeană pentru Cultură – atunci când sunt zone istorice protejate”, spune Sorin Vlad Predescu, directorul executiv la Direcției Județene pentru Cultură Timiș.

”Nu simțeam neapărat nevoia unor clarificări legate de situația trotuarelor șotron din Timișoara, consider că am făcut-o deja, dar se pare că facebook-ul a luat locul comunicării instituționale, ceea ce a făcut ca o problemă de legalitate să se transforme, în spațiul public, într-un concurs de popularitate. Sunt cîteva aspecte ale acestei spețe pe care trebuie să le subliniez, pentru a decela adevărul de multitudinea de fumigene, minciuni, invective și procese de intenție fără nicio legătură cu realitatea pe care le proferează comunicatorii primăriei Timișoara:

Orice constructor trebuie să aibă o autorizație de construcție atunci când construiește. Primăria Timișoara nu are o autorizație de construcție pentru trotuare. Totodată, orice construcție trebuie să aibă un proiect asumat de un arhitect și avizat de instituțiile avizatoare: Agenția de Mediu, Inspectoratul de Stat în Construcții, Direcția Județeană pentru Cultură – atunci când sunt zone istorice protejate. Primăria nu are acest proiect, nu are avize, deci nu are autorizație de construcție, deci construiește ilegal.

Primăria s-a mai folosit și altădată de subterfugiul de a declara că nu face decât lucrări de reparații în centrul istoric al Timișoarei, ceea ce în acest caz este fals. Schimbarea soluției constructive a trotuarelor prin amplasarea dalelor în cauză este o lucrare de construcții în zonă istorică protejată și nu o lucrare de reparații în zonă istorică protejată, de aceea se vorbește de trotuare noi și nu de repararea celor vechi.

Desigur, îmbrăcămintea asfaltică nu e o soluție potrivită zonei istorice. Cu toate acestea, în ultimii ani, tot primăria Timișoara a realizat pietonale din asfalt (și tot fără proiect) în zona Cetate de care este de altfel foarte mândră: pe str. Mărășești, Gh. Lazăr, A. Pacha, Bolyai etc. A fost o soluție tehnică proastă, care a afectat atât imaginea zonei istorice cât și sănătatea clădirilor din zona istorică. Nimeni nu își dorește asfalt în zona istorică, iar a spune că cineva ar fi cerut asta e o minciună.

Trotuarele din zona istorică trebuiau schimbate. Intenția primăriei e corectă, realizarea nu e potrivită. Oricâte poze s-ar posta cu noile trotuare este clar că ele sunt prea decorate și contrastează neplăcut cu clădirile istorice. Corect ar fi fost un pavaj de piatră naturală sau măcar un pavaj mai neutru cromatic, care să unifice vizual zona istorică. In acest moment avem în zona cetate o multitudine de materiale de pavaj puse în operă: piatră cubică, lespezi de piatră, clincher, pavele de beton de forme diferite, asfalt – la care se adaugă noile pavele de beton în model pixelat. E dezordonat, e lipsit de viziune, e o cârpeală. Asta pentru că nu există un proiect și nu au fost consultați oameni de specialitate. Noile trotuare din pavele de beton se întâlnesc astăzi în Piața Operei cu pavajul de beton pus în 1988 și cu asfaltul de pe străzile laterale.

Este jenant ca o administrație să acopere nerespectarea legii prin zgomot mediatic, punându-i pe cetățenii orașului ca argument și pavăză pentru nerespectarea legii. Este profund nedemocratic să clamezi un bine superior atunci când nu ai argumente legale. Totul ține de o logică strâmbă și partizană: doar unii locuitori sunt buni cetățeni ai orașului – ceilalți nu merită să beneficieze de realizările administrației, anumite categorii profesionale (arhitecții în ansamblul lor) sunt acuzate de toate relele trecutului, instituțiile publice care îndrăznesc să remarce faptul că nu se respectă logica urbanistică sau nu se respectă procedurile legale sunt acuzate de rea-voință, sabotaj, interese politice etc.

E un amestec comunicațional bazat pe sferturi de adevăr, pe minciuni întregi, pe acuzații false și pe recursul la un bine superior al cărui depozitar e însuși primarul”, spune Sorin Vlad Predescu.

Directorul Direcției Județene pentru Cultură Timiș i-a transmis și o scrisoare deschis primarului Nicolae Robu, în care, chiar dacă spune că știe că îi va greu să accepte că se poate întâmpla să nu aibă dreptate, dar vreau doar să îi aducă aminte câteva aspecte:

”1. Trotuarele sunt doar o consecință a modului în care funcționează primăria Timișoara în subiectul privind protecția zonelor istorice protejate din Timișoara. Într-o țară civilizată, în spațiul public, nu se poate face dimineața ceea ce visează primarul noaptea; totul se încadrează într-o strategie, au loc consultări cu specialiști, se realizează proiecte tehnice, se identifică surse de finanțare. Dacă există o planificare ar fi fost logic și legal să o împărtășiți și cu celelalte instituții implicate în acest subiect. Instituțiilor nu le plac surprizele. Politica faptului împlinit este o politică abuzivă, nedemocratică și necivilizată. Așa cum am mai spus în spațiul public aș vrea să știu numele angajatului PMT care are are ca atribuție de serviciu protecția patrimoniului istoric, cine din PMT trebuie să țină legătura, să discute, să se consulte cu celelalte instituții avizatoare, care este planul de reabilitare a acestor zone istorice ale Timișoarei.

2. Am văzut referiri acuzatoare privind acvariul din centru (poate vă amintiți că eu v-am sugerat că trebuie introdusă demolarea acelei clădiri în programul dumneavoastră electoral) la palatele țigănești (deși eu nu am aprobat niciodată o astfel de construcție) la blocaje repetate (care se vor repeta de câte ori nu se respectă legea). Ar fi fost frumos să spuneți și de câte ori Direcția Județeană pentru Cultură a salvat proiectele primăriei, câte alte colaborări între instituțiile noastre au funcționat bine, câte apeluri și cereri instituționale transmise de către DJC primăriei Timișoara nu au primit nici până azi un răspuns etc.

3. Eu personal nu sunt într-o logică electorală și nu consider că am un conflict personal cu dumneavoastră. Nu este un conflict personal, ci unul instituțional. Oricine ar fi fost în poziția mea ar fi trebuit, legal, să facă același lucru; să ceară primăriei Timișoara să respecte legea și regulamentele locale. De aceea sunt nedemne de un primar etichetele pe care mi le puneți mie și celor care îndrăznesc să vă contrazică.

De obicei reacționez destul de calm la amenințare și intimidare. Pot înțelege dezavantajele unei poziții administrative, sunt de altfel inerente, dar nu voi accepta hărțuirea pe care o mobilizați împotriva mea și a colegilor mei de la Direcția Județeană pentru Cultură Timiș. Măsurați-vă cuvintele ca un adult.”

Comentarii

comentarii