La aproape 90 de ani, valoarea lui Tiberiu Guban, fiul celebrului Blaziu, creatorul imperiului Guban, este, în sfârşit, recunoscută. La iniţiativa ziarului ZIUA de Vest, cel mai probabil, la următorul plen al Consiliului Local Timişoara, Tiberiu Guban va primi titlul de Cetăţean de Onoare al Timişoarei.
Are 25 de brevete de inventator şi continuă şi acum să inventeze. Este viaţa fabuloasă a omului care a schimbat pentru totdeauna balanţa investiţii-profit la Guban. S-a întâmplat imediat după ce a inventat pielea sintetică. Primarul Nicolae Robu a fost imediat de acord cu propunerea ca Tiberiu Guban să devină Cetăţean de Onoare al Timişoarei.
I-a şocat pe toţi cu pielea sintetică
S-a născut la Oradea, dar a fost toată viaţa lui timişorean. Aici a făcut liceul industrial şi tot aici a terminat Facultatea de Chimie Industrială. A absolvit-o într-o manieră unică. Lucrarea de absolvire s-a intitulat tocmai „Fabricarea pielii artificiale”, o temă absolut necunoscută în acea vreme. Zâmbetele înfundate ale profesorilor au pălit doar câţiva ani mai târziu. Imediat, Tiberiu Guban avea să creeze primii centimetri de piele artificială din România. În 1956, începe producţia de serie a pielii artificiale, una dintre cele 25 de invenţii brevetate ale lui Tiberiu Guban. La acea vreme, Tiberiu a reuşit să facă imitaţie de piele de şarpe şi de crocodil.
Continuatorul legendei Guban…
Chiar dacă „Guban” te duce cu gândul, în primul rând, la pantofi, adevăratele performanţe industriale la Guban au venit sub conducerea lui Tiberiu Guban şi a pielii sintetice create de el. Uzinele Dacia şi fabricile de tractoare se aprovizionau doar de la Guban. Legenda Guban va vorbi, însă, mereu de personalităţile care s-au încălţat cu pantofi de la Guban. Şi nu sunt deloc puţine. De la Fabrica Guban din Timişoara s-au încălţat atât Regele Mihai I, Tudor Arghezi, cât şi cunoscutele actriţe Sophia Loren sau Gina Lolobrigida. Totul a pornit în 1935, când Gubanul a început să funcţioneze la Timişoara ca un mic atelier de creme de ghete. Fabrica s-a născut din ambiţia unui om cu doar cinci clase primare, Blaziu Guban, tatăl lui Tiberiu. Ceauşescu şi Gheorghe Gheorghiu Dej au vizitat fabrica Guban. Elena Ceuaşescu chiar a rămas impresionată de poşetele fabricate aici. Se spune că pe când era doar un spion de duzină şi nu ajunsese tocmai capul Securităţii, Ion Mihai Pacepa a încercat să fure cheia succesului afacerii Guban. Se întâmpla în 1956, pe când Tiberiu era, împreună cu tatăl său, în Germania, la un târg de industria cauciucului. Omul care a fost în apropierea foştilor preşedinţi ai României, cel care are 25 de brevete de invenţie, a terminat prin a fi aruncat, în 1992, ca un câine, din fabrica în care trăise o viaţă. „Domnule Guban, de azi nu mai aveţi voie să intraţi în fabrică”…
