An de an la Târgul de Crăciun din Timișoara tarabele cu Kürtőskalács sau colacul secuiesc sunt locurile unde se formează cele mai lungi cozi. Nu lipsește nici de la festivaluri și de la evenimente locale, însă iarna, pe frig, e mult mai plăcut să cumperi un Kürtős cald, preparat în fața ta.
Originar din Ținutul Secuiesc, kürtőskalács a ajuns la fel de popular și în Ungaria. Toată lumea pare să iubească această prăjitură la barbecue.
Puțină lume știe de unde a pornit totul și cum de a fost îmbrățișat de toată lumea cu atât entuziasm.
”Numele de kürtőskalács și l-a luat exact de la formă, înseamnă și în maghiară colac împletit în formă de horn, iar povestea lui nu este nicidecum nouă, ba chiar am putea spune că are o istorie îndelungată, de câteva secole. Prima referire cunoscută la o familie de prăjituri coapte pe un dispozitiv ce se rotește deasupra unui foc datează din epoca medievală (aproximativ 1450) şi se găseşte într-un manuscris din Heidelberg. Descrierea menționează o fâșie de aluat dospit, înfășurat în formă de spirală în jurul suportului de lemn și uns cu gălbenuș înainte de coacere. Prima menționare scrisă a denumirii datează din 1679 și a fost găsită în satul Úzdiszentpéter (azi Sânpetru de Câmpie), în timp ce prima rețetă apare într-o carte de bucate manuscris datată în 1781, a contesei Mária Mikes de Zabola. Era numit kürtős kaláts à la doamna Poráni, dar nu apărea nimic dulce în aluat. Îndulcirea ulterioară coacerii apare abia în 1795, într-o rețetă scrisă de Kristóf Simai, la vremea respectivă în teritoriul numit Ungaria Superioară, Slovacia actual. Putem deduce, de aici, că răspândirea lui a fost relativ ușoară în condițiile istorice ale vremii, când Regatul Maghiar era ceva mai mare decât Ungaria de azi. În Transilvania comunităților săsești se numește Baumstriezel, dar nu și-l arogă, spun despre el că este un colac secuiesc”, aflăm de pe siteul Cumvaplace.ro.
Pe vremuri era doar un deliciu ocazional, la evenimente mari și de sărbători, acum însă este ceva mai ușor de procurat, de unde și relative ușoara lui răspândire.
”Kürtőskalács este făcut din aluat dulce, dospit cu drojdie, ca la cozonac, răsucit între palmele unse cu ulei în fâșii de aproximativ 3 cm, care apoi sunt rulate în jurul suportului de lemn pe care se vor coace. Întâi se unge cu gălbenușuri, apoi se tăvălește prin zahăr tos și/sau nucă. În timpul coacerii deasupra cărbunilor încinși, zahărul se caramelizează formând o crustă delicioasă, mai ales că din când în când este stropit cu puțin unt. Cozonacul secuiesc este gata în aproximativ 8 – 10 minute, când fâșiile de aluat arată bine rumenite, pufoase și se desprind ușor una de alta”, mai scrie portalul Cumvaplace.ro.
Poate nu ar fi rău să știm și că specialitatea kürtőskalács a fost înregistrată ca produs tradițional maghiar pe 3 decembrie 2015.
Comentarii
comentarii
