La 165 de ani de la celebra Horă a unirii jucată de români la Iasi, miercuri, 24 ianuarie, sute de timișoreni s-au luat iarăși de mână și au dansat simbolica horă a unirii, în sunet de fanfară, în Piața Unirii, în frunte cu autoritățile locale, Alin Nica, președintele Consiliului Județean Timiș, prefectul Mihai Ritovoiu și viceprimarul Cosmin Tabără.
Instituția Prefectului Timiș a organizat la Timișoara, o amplă ceremonie militară și religioasă cu prilejul sărbătoririi Zilei Unirii Principatelor Române în Piața Unirii.
Prefectul Mihai Ritivoiu a dat citire mesajului prim-ministrului Marcel Ciolacu.
“Dragi români, în urmă cu 165 de ani, pe 24 ianuarie, românii şi-au unit eforturile şi au pus bazele României ca stat naţional, unitar şi democratic.
Şi atunci, mulţi s-au opus. Şi din afara ţării, dar şi din interior. Pentru interesele lor, ar fi fost mai bine ca românii să nu fie uniţi.
Astăzi, la 165 de ani de atunci, România a intrat într-o nouă etapă a modernizării sale. O etapă care îi va permite să se dezvolte şi să crească la adevăratul său potenţial”, este o parte a mesajului premierul Ciolacu.
Cu acest prilej, s-au depus coroane în fața plachetei comemorative amplasate pe clădirea restaurantului „Café Cuza” la intersecția străzii Eugeniu de Savoya cu Episcop Augustin Pacha.
Aici domnitorul Alexandru Ioan Cuza a înnoptat împreună cu familie în ultima noapte pe teritoriul României, în drumul lui spre pribegie.
Manifestările din Piața Unirii au cuprins prezentarea onorului, salutarea drapelului de luptă, ocuparea locului în dispozitiv, intonarea Imnului Național al României.
De asemenea, a avut loc oficierea serviciului religios, și au ținut alocuțiuni Alin Nica și Cosmin Tabără care au arătat importanța unirii pentru România modernă și rolul primordial al domnitorului Alexandru Ioan Cuza.
La final a fost defilarea Detașamentului de Onoare Piața Unirii și interpretat instrumental și cu voce a cântecului „Hora Unirii”.
Istoricii ne explică faptul că Unirea Principatelor Române – Moldova și Țara Românească, în 24 ianuarie 1859 – a fost actul politic fundamental prin care s-au pus bazele constituirii statului național român.
Deputații aleși pentru Adunarea Electivă a Țării Românești în 1859, in ședința Adunării din 24 ianuarie 1859, au votat, în unanimitate (64 de voturi, 2 deputați au lipsit), alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca Domn al Țării Românești.
În anii care au urmat evenimentelor din 1848, revoluționarii aflați în exil au întreprins o serie de acțiuni prin care au promovat unirea românilor în fața comunității internaționale, în special în spațiul vorbitorilor de limbă franceză.
Au fost trimise memorii împăratului Napoleon al III-lea Franței și prim-ministrului britanic Palmerston și au fost publicate o serie de reviste: România viitoare (Paris, 1850), Junimea română (Paris, 1851), Republica Română (1851/1853, Paris/Bruxelles).
După 1853, o parte a revoluționarilor s-au întors în țară și s-au înscris în formațiunea politică Partida Națională și au înființat “Comitetele Unirii” în Moldova și Țara Românească.
Ideile și le-au făcut cunoscute prin publicațiile ieșene România literară, Steaua Dunării și Românul, apărut la București.
24 ianuarie 1859, sub conducerea liderului unionist Alexandru Ioan Cuza, a avut loc Unirea Principatelor Române (Moldova și Țara Românească).
Această unire a fost primul pas important pe calea înfăptuirii statului național unitar român.
Pentru Biserica Ortodoxă Română, Unirea Principatelor Române a constituit un pas important pentru recunoaşterea oficială a autocefaliei, în anul 1885, iar Unirea de la 1 decembrie 1918 a constituit un element favorabil pentru ridicarea Bisericii Ortodoxe Române la rang de patriarhie, în anul 1925.
