În cadrul evenimentului va avea loc şi lansarea cărţii lui Sabin V. Drăgoi, „Monografia muzicală a comunei Belinţ. 90 melodii cu texte culese, notate şi explicate / XXX Coruri aranjate şi armonizate după melodiile poporale culese, notate şi alese din comuna Belinţ”, ediţie anastatică îngrijită de prof. Constantin-Tufan Stan Administraţia comunei Belinţ, din judeţul Timiş, va organiza duminică, 4 noiembrie, începând cu ora 10, la Şcoala Gimnazială Belinţ, prima ediţie a Colocviului Naţional de Folclor „Sabin V. Drăgoi”, care va avea ca teme principale folclorul românesc bănăţean şi muzica cultă. Evenimentul – moderat de către Constantin-Tufan Stan şi Simion Dănilă – îi va avea ca invitaţi pe: prof. Gelu Stan, de la Radio Timişoara, prof. univ. dr. Constantin Catrina, de la Facultatea de Muzică a Universităţii „Transilvania” din Braşov, prof. univ. dr. Dumitru Jompan, de la Facultatea de Teologie Caransebeş şi lectorul univ. Ioan Tomi, de la Facultatea de Muzică a Universităţii de Vest din Timişoara.
„Monografia muzicală a comunei Belinţ” – o adevărată carte de vizită a spiritualităţii rurale româneşti bănăţene
În cadrul evenimentului va avea loc şi lansarea cărţii lui Sabin V. Drăgoi, „Monografia muzicală a comunei Belinţ. 90 melodii cu texte culese, notate şi explicate / XXX Coruri aranjate şi armonizate după melodiile poporale culese, notate şi alese din comuna Belinţ”, ediţie anastatică îngrijită de Constantin-Tufan Stan, cu un studiu muzicologic al lui Constantin Catrina şi un studiu lingvistic de Simion Dănilă. „Motivaţi de valoarea intrinsecă a melodiilor cuprinse în ediţia princeps a „Monografiei muzicale a comunei Belinţ”, ecoul unui ancestral strat folcloric, cuprinzând colinde, doine şi cântece propriu-zise, bocete, balade şi dansuri, care au constituit izvor de inspiraţie pentru reprezentanţi de frunte ai şcolii componistice româneşti, precum Sabin Drăgoi, Paul Constantinescu, Eugen Cuteanu, Delly-Szabó Géza, dar şi pentru un corifeu al muzicii de avangardă europene, György Ligeti, generând adevărate capodopere ale literaturii muzicale camerale şi simfonice, prezente cu obstinaţie pe importante scene de concert naţionale şi internaţionale, încurajaţi de generosul sprijin al Consiliului Judeţean Timiş, am decis reeditarea, după şapte decenii, a acestui monument al folcloristicii româneşti, o adevărată carte de vizită a spiritualităţii rurale româneşti bănăţene. Dincolo de modalitatea, pe alocuri subiectivă, vetustă de structurare a categoriilor şi speciilor folclorice care fac obiectul Monografiei, a unor teoretizări care, astăzi, în lumina folcloristicii contemporane, pot părea caduce, precum şi a inconsistenţei preocupării vizând interpretarea lexicului local şi a utilizării improprii a sistemului de versificaţie a textelor care constituie suportul literar al melodiilor culese, rodul <aventurii> folcloristice a lui Sabin Drăgoi, generat de providenţiala iniţiativă a Institutului Social Banat-Crişana, în anul 1934, are incontestabile sclipiri de geniu. Din cuprinsul Monografiei, zămislite în urma fericitului popas folcloristic, încurajat de Dimitrie Gusti, răzbat, cu claritate şi consecvenţă, prospeţimea şi savoarea folclorului ţărănesc dintr-un areal cultural sui-generis, ce a impus o inedită variantă a baladei Mioriţa, o capodoperă de o hieratică frumuseţe, care a făcut o adevărată carieră în creaţia cultă românească şi universală. Ca o continuare firească a demersului folcloristic al lui Sabin Drăgoi, reedităm şi „XXX Coruri aranjate şi armonizate după melodiile poporale culese, notate şi alese din comuna Belinţ”, album coral publicat la un an de la investigaţia folcloristică belinţeană, capodoperă a literaturii corale româneşti, care cuprinde, selectiv, 15 coruri mixte şi tot atâtea bărbăteşti, armonizări ale melodiilor de colinde, doine şi cântece, dansuri prezente în Monografie. Fiind vorba de o ediţie anastatică, am respectat cu fidelitate textul ediţiilor princeps, evitând orice fel de imixtiune, inclusiv de natură gramaticală, în corpusul lucrărilor, pentru a oferi cititorului bucuria unei lecturi fluente, potenţate de parfumul frust al lexicului interbelic”, ne-a declarat prof. Constantin-Tufan Stan, menţionând şi faptul că, pentru a facilita lectorului contemporan o imagine critică, obiectivă şi cuprinzătoare, cu informaţii aduse la zi, demersul monografic al lui Sabin Drăgoi a fost analizat din triplă perspectivă: istoriografică, folcloristică (prin cele două studii semnate de Constantin-Tufan Stan şi Constantin Catrina) şi lingvistică, prin Glosele datorate lui Simion Dănilă.
Concert instrumental şi spectacol folcloric
Programul evenimentului mai cuprinde un concert instrumental, susţinut de elevi, studenţi şi profesori de la Şcoala Gimnazială de Muzică „Filaret Barbu” din Lugoj şi Colegiul Naţional de Artă „Ion Vidu” din Timişoara, precum şi un spectacol coregrafic, prezentat de Ansamblul folcloric „Hora Belinţului”, al cărui instructor este coregraful Adrian Zîmbran.
