FOTO
La Surduc, unii dintre locuitorii de pe malul lacului vor trebui să-şi ia la revedere de la casele lor, pentru că această acumulare va creşte. Nu este vreun Făt Frumos, care nu poate fi oprit din creştere, ci o înălţare programată, care face parte din etapa a doua de dezvoltare a Lacului Surduc. Lacul de acumulare Surduc este amplasat la circa 4 kilometri de satul Surducu Mic.
Lacul a fost dat în exploatare în 1976. Din 1977 a început faza a doua de punere în funcţiune a lacului. Lacul este cel mai mare din Timiş, iar barajul este cel mai îngust din România, raportat la cantitatea de apă reţinută. Acumularea funcţionează la capacitatea etapei 1 – 192 de metri deasupra Mării Baltice. Adâncimea maximă a lacului este între 16 şi 20 de metri. Barajul este amplasat la 195 de metri deasupra Mării Baltice.
Proiect pentru Surduc
Terenurile dintre cota 192 şi 198 vor fi expropriate, conform legislaţiei în vigoare – etapa 2. Suprafaţa totală acoperită de apă, la etapa a doua, este de 538 de hectare. Mulţi locuitori de pe malul lacului sunt sub cota respectivă. Casele acestora vor fi demolate. Cam 65 de case sau cabane vor fi rase de pe suprafaţa pământului, iar în locul lor va fi apă .Ei pot să acţioneze în instanţă autorităţile, dar şi-au asumat riscul demolării, deoarece nu aveau voie să construiască aoclo.Ei nu aveau voie să construiască în această zonă. Terminarea lucrării şi punerea în funcţiune în etapa a doua asigură alimentarea cu apă potabilă a municipiului Timişoara. Etapa a doua presupune creşterea volumului de apă de la 24 de milioane de metri cubi la 50 de milioane metri cubi. Este, practic, rezerva de apă potabilă a Timişoarei, care va creşte. Mai trebuie betonată parţial secţiunea de scurgere, realizarea de pante diferenţiate, realizarea scării de peşti pe râul Bega, regularizarea cursului de apă aval de galerie. Practic, Lacul Surduc e pe teren privat. A fost luat de la oameni de pe vremea comuniştilor şi i s-a dat o altă suprafaţă, în altă parte, dar doar pe hârtie. Primarul din Fârdea, Samuel Lupulescu, spune că nici acum oamenii nu au fost despăgubiţi. Fizic, terenul nu a fost pus la dispoziţia oamenilor. Acum, însă, Lacul Surduc va fi un proiect prioritar al Consiliului Judeţean Timiş. „Lacul Surduc ar trebui să fie una dintre piesele noastre de bază, pentru a atrage turiştii. Mergem înainte şi trebuie să pregătim un proiect care să ne reprezinte pe toţi. De astăzi este ziua zero şi de luni se va pregăti o echipă care să preia pregătirea proiectului”, a spus Titu Bojin, preşdintele Consiliului Judeţean Timiş.
{vsig}galerie/lacul surduc{/vsig}
