Timișul și Carașul au 4 localități fantomă
În România există localități pustiite ce nu au locuitori, sunt amplasate în mijlocul unui lac sau al unei deversări de deșeuri toxice, sunt lipsite de orice fel de imobil sau au fost mutate în componenta unor Unități Administrativ Teritoriale vecine, păstrându-se totuși și fosta înregistrare a localității ce trebuia să dispară.
Aceste localități, ce uneori delimitează un teren viran, sterp, există in datele publice administrate de multe din instituțiile României, însă ele ar trebui radiate din evidente. O echipa de pasionați a găsit și a centralizat localitățile fictive din țara noastră, a făcut o aplicație de hartă interactiva cuprinzătoare și a lansat un proiect care documentează situația “localităților fantomă” din România cu scopul de a face ordine în datele administrative de la noi.
HARTA INTERACTIVĂ – Localitățile “fantomă” ale României
De la localitatea fără nici un om, dar cu zeci de oi, vaci și porci, până la satul fără locuitori, dar cu o firmă înregistrată la Registrul Comerțului
126 de localități din România sunt “fictive”. Fie nu mai au nici un locuitor conform ultimului Recensământ, fie, în realitate, se află acum pe fundul unui lac de acumulare sau au dispărut complet de pe fața Pământului. Unele sate nu mai au nici o construcție, nu au căi de acces, însă ele continuă sa rămână în bazele de date oficiale ale statului roman.
“Am găsit și câteva exemple ciudate. Am dat peste sate în care nu am găsi oameni sau case, dar în registrul agricol am găsit ca acolo au fost înregistrate la recensământ sute de oi sau capre. Am găsit localități în care din satelit se vede că nu mai exista nici o construcție sau drum pe vatra satului, dar în acte acolo au fost înregistrate vaci sau porci”, a povestit, pentru HotNews.ro, Iurie Maxim, unul dintre membrii echipei care a realizat proiectul. “Am mai găsit, spre exemplu, o localitate care nu exista în realitate, nu apare nici un om în evidențe în localitatea respectivă, dar la Registrul Comerțului apare o firma înregistrată acolo. Firma nu apare, totuși, ca are activitate, însă ea a fost înregistrată la Registrul Comerțului în acea localitate care practic nu mai există”, a mai povestit Iurie Maxim.
Localități “fantomă” din Timiș și Caraș
Checheş – Comuna Secaş – TM
Localitatea Checheş din Comuna Secaş, judetul TM, cod siruta 158626. Conform informațiilor din cadrul Recensământul Populației și Locuințelor din anul 2011 localitatea nu avea nici un locuitor la data rencensământului. Localitatea a fost identificată pe Planurile Directoare de Tragere (1916-1959), dar pe ortofotoplanuri nu se mai observă nicio construcție și nici drumul de acces spre sat. Din localitatea Checheș se mai păstrează doar contururile aproximative ale gospodăriilor vechii localități.
Cireşu Mic – Comuna Criciova – TM
Localitatea Cireşu Mic din Comuna Criciova, judetul TM, cod siruta 156561. Conform informațiilor din cadrul Recensământul Populației și Locuințelor din anul 2011 localitatea avea un locuitor la data rencensământului. Localitatea nu se află nici pe Planurile Directoare de Tragere (1916-1959) nici pe ortofotoplanuri. Conform unui articol din siteul ”Timișoara Express” din 2014, localitatea se pare că a fost o colonie de minieri ucrainieni.
Bunea Mică – Oraş Făget – TM
Localitatea Bunea Mică din Oraş Făget, judetul TM, cod siruta 156874. Conform informațiilor din cadrul Recensământul Populației și Locuințelor din anul 2011 localitatea nu avea nici un locuitor la data rencensământului. Perimetrul vechii localități delimitează un teren viran, fără construcții, pe care mai sunt vizibile contururile fostelor gospodării din Bunea Mică, Conform Enciclopediei României ”De la începutul anilor ’80, satul este complet depopulat”
Lindenfeld – Comuna Buchin – CS
Localitatea Lindenfeld din Comuna Buchin, judetul CS, cod siruta 51715. Conform informațiilor din cadrul Recensământul Populației și Locuințelor din anul 2011 localitatea nu avea nici un locuitor la data rencensământului. Localitatea este identificabilă pe Planurile directorare de tragere (1916-1959) şi pe imaginile satelitare din prezent sub forma a cateva construcţii grupate.
Cum s-a dezvoltat proiectul, pornind de la informațiile furnizate chiar de către autorități
Proiectul a fost realizat în perioada 21-22 februarie în cadrul Hackathonului Datelor Deschise, eveniment organizat de Guvernul României împreună cu Coaliția pentru Date Deschise, cu sprijinul Ambasadei Marii Britanii din București, a Ambasadei Statelor Unite și a Ambasadei Olandei.
“În cadrul acestui eveniment unul din cele 36 de proiecte și-a propus să identifice, să verifice și să documenteze majoritatea problemelor legate de localitățile din România care apar ca existente în cadrul surselor oficiale însă care în realitate nu mai există”, precizează președintele Asociației Geo-spatial.org, Vasile Craciunescu.
“Pe baza informațiilor puse la dispoziție de autoritățile statului la adresa http://data.gov.ro/ a fost identificat faptul că aproximativ 1% din numărul total al localităților din România nu au locuitori conform Recensământului Populației și Locuințelor din anul 2011 și sunt fictive în sensul că fie nu mai există nici o construcție, fie construcțiile existente sunt abandonate în totalitate. O echipă de 12 persoane a identificat 126 de localități fictive, care sunt fie depopulate, fie dispărute în sensul că în prezent exista doar terenuri virane, alunecări de teren sau se află pe fundul lacurilor de acumulare, însă care figurează în continuare ca localități în Nomenclatorul localităților SIRUTA gestionat de către Institutul Național de Statistică și preluat de către toate instituțiile statului, aceste localități figurând inclusiv pe listele Autorității Electorale Permanente. Având în vedere că in Nomenclatorul localităților SIRUTA (Sistemul Informatic al Registrului Unităților Teritorial-Administrative din România) figurează 13.738 de localități, rezultă ca aproximativ 1% din totalul localităților sunt fictive, acesta fiind un procent suficient de mare pentru a induce o serie probleme și întrebări”, se mai arată pe site-ul proiectului.
În ceea ce privește metodologia de identificare și verificare a localităților “fantomă”, realizatorii proiectului detaliază: “Un prim pas a fost identificarea localităților pustii sau cu un număr foarte mic de locuitori. Pentru aceasta s-au folosit informațiile publice privind situația populației stabila pe județe, municipii, orașe și localități componente la RPL_2011 (Recensământului Populației și al Locuințelor – 2011), așa cum este ea prezentată pe site-ul Institutului Național de Statistică. Recensământul listează UAT-uri și satele sale componente cu numărul de locuitori pe fiecare intrare, cel mai mic număr de locuitor fiind 3. Comparând cu Nomenclatorul SIRUTA se observa lipsa unor localități în Recensământ (cele 2 surse de date au fost legate între ele în funcție de denumirea localităților). Un calcul matematic (populație UAT minus populație localități componente UAT) relevă ca o serie de intrări lipsă, au populație sub 3 locuitori. Cu alte cuvinte, localitățile ce au populație sub 3 locuitori nu sunt incluse în setul de date RPL_2011. Utilizând metoda descrisă anterior au fost identificate 360 de localități cu populație între 0 și 10 locuitori. Pasul următor a costat în realizarea unei echipe care a desfășurat un proces de verificare a fiecărui caz în parte, luându-se în analiza diferite surse de date și informații publice cu privire la starea acestor localități. O altă analiza a constat în compararea surselor anterior menționate cu datele privind numărul total de bovine, ovine, caprine și porci precum și numărul de curți/gospodării din localitate, în baza datelor provenite de la ANSV. Folosindu-se surse istorice, planurile directoare de tragere, imagini satelitare recente sau surse online (toate surse open-data) s-au identificat și listat localitățile problematice și au fost aduse argumente (însoțite de sursele de date de unde provin) ce demonstrează natura fictivă a acestora”.
Pentru cei interesați, sursele publice de informații folosite în cadrul proiectului pot fi consultate aici.
