Este pastor la Biserica Penticostală din Lenauheim, judeţul Timiş, fost viceprimar în localitate şi fost şef de asociaţie agricolă, acum, desfiinţată. Îi place atât de mult agricultura încât a lăsat America şi s-a întors în satul natal din Banat pentru a munci pământului.
„Banca m-a îngropat!”
A avut 200 de hectare de teren pe care cultiva cereale, cartofi şi fasole, dar băncile l-au îngropat. A avut încredere în sistemul bancar românesc şi s-a împrumutat pentru a-şi dezvolta afacerile. Din păcate, ca să dea banii înapoi cu dobânzile exorbitante, a ajuns la sapă de lemn.
„Dacă nu lucram cu băncile şi cu creditele foarte mari pe care le impuneau la dobândă, eram undeva mai sus, dar banca m-a îngropat. De aceea am părăsit ţara în 1998 şi m-am dus în SUA, în Texas, unde mai am cinci cumnaţi plecaţi înainte de revoluţie. Soţia mea face parte dintr-o familie numeroasă de 16 fraţi. În America, am muncit şi am trăit foarte bine, dar gândul la pământul din satul meu m-a făcut să mă întorc, să fiu fermier, aici. E plăcut să fii agricultor”, a povestit Sburlea.
Acum, munceşte 29 ha, pe care cultivă grâu şi porumb, împreună cu fiul său. Cea mai mare nemulţumire a lui, acum, în 2014, ţine tot de bănci. El susţine că acestea nu vor să dea credite deloc fermierilor. Principala motivaţie? Agricultorii nu au cu ce să garanteze.
Seminţe şi tratamele chimice le ia de la Alcedo
„De exemplu, am fost la BCR şi, acolo, mi-au spus că nu îmi dau niciun credit. Le-am explicat că pot garanta cu pământul, dar nu vor. Din fericire, am găsit înţelegere la Alcedo şi mi-au dat produse pe datorie – seminţele şi tratamentele chimice necesare. Aşa fac în fiecare an. Îmi dau tot ce îmi trebuie în primăvară, apoi, toamna plătesc”, a explicat fermierul pastor.
„Sunt mulţumit de aceea primesc de la Alcedo”, spune agricultorul. În ceea ce priveşe plata datoriilor către Alcedo, riscul e mare că, dacă nu se face recolta şi vine o calamitate, el nu va avea bani necesari. Din fericire, până acum, omul nu a avut probleme niciodată. E un fermier de mare încredere. A reuşit să înapoieze banii întodeauna, până la sfârşitul lunii octombrie. I-ar trebui o magazie mai mare, fiindcă vrea să se extindă, să mai cumpere pământ.
Ar vrea să facă un proiect european
Pe lângă nemulţumirea că băncile nu vor să ofere credite deloc fermierilor, Sburlea mai are un neajuns foarte mare: nu ştie cum să facă un proiect pentru a atrage fonduri europene.
„Dacă aş putea să fac un proiect să mai aduc nişte bani în fermă să mă extind, ar fi foarte bine. Aş vrea să cumpăr măcar un tractor nou. Aş dori, în primul rând, un proiect european pentru fiul meu, în numele lui, pe instalarea tinerilor fermieri, că numai pe el îl am, dar, dacă se poate, să facem şi unul împreună. Aş vrea să găsesc un specialist care ştie cum se face un proiect, să mă ajute. Eu nu ştiu nimic. Nu ştiu unde să mă duc, la ce uşă să bat. Am mai fost o dată la o întrunire la Jimbolia, tot pe fonduri europene, dar fără rezultat. E un dezinteres mare. Statul nu ne ajută deloc”, s-a plâns fermierul din Lenauheim.
