Sute de familii locuiau înainte de 1990 în apartamente insalubre, în taverne din subsolurile Timişoarei. Cine-şi mai aminteşte acele ferestre de la nivelul genunchiului, prin care soarele nu străbătea niciodată. Umezeală, mucegai, igrasie, reumatism, alergii, astm, afecţiuni pulmonare. Pe marginea ferestrei, cocoţaţi pe scaune, bătrânii care locuiau în subsoluri urcau să atârne câte-un fir pe post de antenă, ca să asculte programul 2 al postului de radio naţional la difuzor. După „90, toate familiile care au locuit în subsoluri au fost mutate în apartamente mai civilizate, la bloc. Subsolurile au devenit spaţii foarte bune pentru deschiderea noilor afaceri: prăvălii, magazii, cabinete medicale, cluburi, birouri.
Spre finele anilor „90 au apărut idei şi iniţiative imobiliare cât se poate de nebinevenite, menite să strice aspectul clădirilor: mansardele. Spălătoriile de la ultimul etaj, care nu aveau niciun fel de sistem de canalizare pentru grupuri sanitare sau aprovizionare cu apă, au devenit birouri sau chiar locuinţe/garsoniere. Apoi, ideea s-a extins la penibilele mansardări apărute deasupra ultimului etaj al blocurilor cu patru etaje. Urâte, în notă total discordantă cu aspectul clădirii vechi, în formă de „cabane”, noile vrăjeli imobiliare s-au vândut bine la început, până s-au lămurit şi vechii şi noii proprietari. Sunt nesigure, la vânt puternic au fost cazuri când pereţii au zburat, ploaia s-a prelins prin mansarde până la parterul blocurilor. Tragedia de la #Colectiv a scos la iveală şi alte probleme mult mai grave pe care le pot provoca mansardele, pentru că pot transforma blocul într-o torţă vie, datorită materialelor din care sunt confecţionate: polistiren, lemn şi… smoală. Ne putem imagina ce ar însemna un incendiu al unei mansarde pentru locuitorii unui bloc.
„Suntem câteva apartamente care nu dorim mansardarea blocului, dar se încearcă să se facă presiuni de către asociaţia de blocatari şi de către vecinii de la etajele inferioare. Vă daţi seama: un an şi mai bine îţi bat în cap muncitorii, iar apoi te trezeşti cu inundaţii sau cu incendii”, se plâng locatarii unui bloc din Calea Aradului.
„Mansardările, în general, au fost făcute pe bază de contracte între asociaţiile de proprietari şi diverse firme private. Primăria nu a fost implicată decât cu emiterea de certificate de urbanism şi autorizaţii de construcţie. Au fost însă şi situaţii în care s-au construit astfel mansarde şi fără aprobările de rigoare şi, din câte ştiu, la vremea respective s-au făcut notificările de rigoare către cei în cauză şi s-a mers pe procedura de intrare în legalitate. Adică, s-a considerat că nu este cazul să fie desfiinţate acele construcţii făcute fără autorizaţie şi că sunt îndeplini cu sancţiunea de rigoare, cu aplicarea unei amenzi. Este o amendă foarte mare, de circa 90.000 de lei, pentru intrarea în legalitate. (…). Noi am instituit nişte reguli locale de urbanism (…). Pe de altă parte, am avut în vedere şi să fie o armonie urbanistică în zona respective, adică, dacă este o zonă în care nu este nimic mansardat să nu începem acum să facem mansardări care nu ar da bine şi care ar schimba aspectul zonei.
Noi putem interveni în fazele de eliberare a certificatului de urbanism, în special, dar putem interveni şi în etapa de eliberare a autorizaţiei de construcţie”, spune primarul Nicolae Robu.
